București, 6 noiembrie 2025 – Cu o zi înainte de a intra în linie dreaptă pentru negocierile bugetare europene, experți din agricultură, economie și silvicultură s-au reunit marți, la 4 noiembrie, în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice (AȘAS), pentru a dezbate viitorul dezvoltării rurale românești. Conferința „România 2025-2040: Politici și resurse pentru dezvoltarea rurală: Agricultură, Industrie Alimentară și Silvicultură”, organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu instituții academice și de afaceri precum Academia Română, AȘAS, Academia de Studii Economice (ASE), AGER, AFER, AOAR, ASFOR, CCIR și cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR), a adus în discuție un diagnostic echilibrat: potențialul agricol al țării rămâne uriaș, dar presiunile climatice, costurile în creștere și dependența de importuri cer politici proactive.
Evenimentul, moderat de reprezentanți ai ASPES, a reunit peste 200 de participanți – de la fermieri și cercetători la decidenți publici –, subliniind nevoia de integrare între sectoare. Printre aceștia s-a numărat și Asociația Forestierilor din România (ASFOR), care a contribuit la sesiunile dedicate silviculturii cu intervenții asupra rolului pădurilor în echilibrul ecologic și economic al zonelor rurale. Reprezentanții ASFOR au pledat pentru strategii care să lege silvicultura de agricultura sustenabilă, amintind că sectorul forestier contribuie cu 3,5% la PIB și susține mii de locuri de muncă în comunități izolate. Ciprian Muscă, președinte ASFOR, a subliniat că „lemnul folosit inteligent devine punte între natură și progres, evitând până la două tone de CO₂ per metru cub în locul materialelor fosile”.
Un moment-cheie al conferinței a fost intervenția directorului general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, care a detaliat mecanismele de acces la fonduri europene în contextul noilor propuneri pentru Politica Agricolă Comună (PAC) post-2028. Chesnoiu a avertizat asupra riscurilor unei reduceri bugetare, subliniind că România a atras deja aproape 12 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru modernizarea fermelor și infrastructurii rurale. „Nu putem vorbi de dezvoltare fără investiții concrete în utilaje, irigații și digitalizare. Anul 2025 este de tranziție: închidem proiecte vechi și lansăm altele noi, cu accent pe tineri fermieri și procesare alimentară”, a declarat el, citând nevoia de un miliard de euro pentru reechilibrarea balanței comerciale în industria alimentară. Chesnoiu a promis simplificări administrative, precum eliminarea obligativității avizelor de mediu la depunerea cererilor de plată, pentru a accelera absorbția de 98-99% a fondurilor alocate.
Rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, a completat tabloul cu o analiză economică, legând dezvoltarea rurală de educație și inovare. „O economie nu se construiește doar pe cifre, ci pe capital uman pregătit. Trebuie să integrăm tinerii în lanțurile valorice, transformând universitățile în parteneri reali ai fermierilor”, a spus Istudor, pledând pentru programe de masterat didactic și investiții private în laboratoare practice. Prezentarea sa a subliniat decalajul rural-urban: în timp ce zonele urbane absorb 70% din investițiile educaționale, ruralul riscă să rămână fără forță de muncă calificată, afectând competitivitatea pe piața europeană.
Președintele AȘAS, prof. univ. dr. Ioan Jelev, a adus accentul pe resursele umane și tehnologice în agricultură și silvicultură. Ca fost secretar general al academiei și expert în managementul resurselor naturale, Jelev a insistat pe rolul cercetării în adaptarea la schimbările climatice: „Trebuie să trecem de la producție extensivă la una intensivă, sustenabilă, cu tehnologii care să protejeze solul și să crească randamentul”. El a citat exemple de bune practici din bioeconomie, unde România poate valorifica pădurile și culturile tradiționale pentru exporturi cu valoare adăugată.
Ciprian Muscă, președintele ASFOR, a intervenit cu un subiect cheie de impact: vocația verde-digitală a pădurilor în decarbonizarea economiei rurale. El a propus o strategie națională până în 2030, cu ținte precum 30% lemn în construcții publice, 25% achiziții în instituții publice mobilier produs în România din lemn Românesc și 40% management forestier asistat de AI, subliniind că lemnul regenerabil poate înlocui materialele fosile, generând independență energetică prin programe precum „Un sat – 1 MW” și contribuind la o economie circulară competitivă.
Dezbaterea nu a ocolit realitățile dure ale sezonului agricol 2025. Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ing. Nicu Vasile, a prezentat date concrete: producții record de 19,3 milioane de tone de cereale păstrate, dar calamități severe la porumb (până la 90% în sud) și floarea-soarelui, din cauza secetei prelungite. „Costurile de producție au crescut cu 20%, iar prețurile la poartă fermei stagnează. Importăm 1,45 milioane de tone de fructe și legume anual, deși avem potențial pentru 60 de milioane de consumatori în regiune”, a precizat Vasile, avertizând asupra insolvențelor în creștere cu 27% în sector. El a cerut o strategie națională pentru irigații, zootehnie (unde acoperim doar 30% din necesarul de carne de vită) și rezerve strategice, subliniind că „fără unitate între fermieri, cercetare și stat, riscăm să pierdem controlul asupra a peste 50% din suprafața agricolă”.
Conferința s-a încheiat cu un apel la acțiune: elaborarea unui plan național integrat până în 2027, care să prioritizeze fonduri pentru irigații moderne (doar 20% din terenuri sunt irigate acum), digitalizare adaptată la fragmentarea proprietăților (4,7 milioane de hectare inactive) și parteneriate public-private. „România 2025-2040 nu e o proiecție utopică, ci un cadru realist pentru un rural rezilient”, a concluzionat un reprezentant ASPES. Evenimentul demonstrează că dialogul intersectorial poate genera soluții concrete, mai ales într-un an marcat de tranziții bugetare europene.
