Într-o perioadă de reconfigurare a piețelor europene, sectorul forestier românesc este chemat să facă tranziția de la simplu furnizor de materie primă la producător de soluții tehnologice avansate. Președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, subliniază necesitatea investițiilor în unități de producție pentru CLT și panouri structurale, în contextul în care Europa caută alternative sustenabile pentru construcții.
Recentul editorial semnat de Ciprian Dumitru Muscă, „Între fibra lemnului și fractura lumii”, publicat în urma conferinței Wood from Finland de la Helsinki, analizează poziția strategică a României pe harta globală a lemnului. În condițiile colapsului ofertei rusești și ale presiunii geopolitice, regiunea Europei de Est devine esențială pentru susținerea cererii europene până în 2030.
Dincolo de seminarii: Realitatea industrială
Conform președintelui ASFOR, succesul programului DR 24, care a vizat dotarea cu utilaje moderne pentru exploatare, trebuie dublat acum de o strategie similară pentru segmentul de prelucrare.
„Bioeconomia trebuie să devină o realitate industrială, nu doar o poveste frumoasă spusă la seminarii. Este nevoie de un parteneriat strategic pentru continuarea succesului DR 24 cu noi scheme de sprijin dedicate prelucrării superioare a lemnului”, afirmă Ciprian Dumitru Muscă.
Liderul forestierilor atrage atenția că România nu își mai poate permite să rămână un simplu exportator de cherestea, în timp ce importă produse finite cu valoare adăugată. Soluția propusă este investiția masivă în CLT (Cross Laminated Timber), supranumit „betonul verde” al secolului XXI, material care stochează carbon și permite construcții rapide și sustenabile.
Rolul României în reconstrucția Ucrainei
Un argument suplimentar pentru dezvoltarea capacităților de producție locală este proximitatea față de Ucraina. Reconstrucția țării vecine va necesita soluții de construcție imediate, iar România, prin poziția sa geografică, este furnizorul logic. Totuși, președintele ASFOR avertizează că acest rol poate fi onorat doar dacă industria locală va putea oferi panouri structurale și elemente de construcție finite, nu doar materie primă brută.
Managementul activ, pilon al sustenabilității
Pe lângă componenta industrială, editorialul subliniază importanța managementului forestier activ ca metodă eficientă de combatere a schimbărilor climatice. Modelul finlandez indică faptul că o pădure gospodărită, combinată cu stocarea carbonului în produse din lemn cu durată lungă de viață, reprezintă o soluție viabilă pentru neutralitatea climatică.
În concluzie, președintele ASFOR lansează un apel la responsabilitate și viziune pe termen lung:
„A rămâne doar furnizori de cherestea, în timp ce importăm produse cu valoare adăugată, este o eroare strategică. Industria forestieră românească trebuie să aibă curajul de a investi în fabrici care să transforme fibra noastră în fundația clădirilor sustenabile de mâine.”
Prioritățile identificate pentru anul 2026 includ:
- Extinderea finanțărilor: Scheme noi de sprijin pentru tehnologii de prelucrare (CLT, panouri structurale).
- Recunoașterea managementului activ: Pădurea gospodărită ca factor esențial în politicile de mediu.
- Viziune industrială: Trecerea de la exportul de materie primă la producția de soluții finite pentru construcții.
