Senatul României a găzduit o întâlnire de lucru dedicată viitorului sectorului forestier românesc, un eveniment care a reunit experți, autorități și reprezentanți ai industriei pentru a identifica soluții concrete la provocările actuale din silvicultură.
Discuțiile au transmis un mesaj comun: adaptarea, inovația și colaborarea sunt cheia unei tranziții reale către sustenabilitate.
Pădurile României sunt mai mult decât o resursă economică – ele reprezintă un patrimoniu natural esențial pentru biodiversitate, climă și viața comunităților locale. Participanții au evidențiat că viitorul sectorului depinde de un management forestier responsabil, bazat pe echilibru între utilizare și conservare.
„Este momentul ca silvicultura românească să îmbine tradiția cu tehnologia și să își asume rolul de motor al bioeconomiei verzi. Viitorul pădurilor depinde de capacitatea noastră de a inova fără a pierde esența meseriei”, a declarat Ciprian-Dumitru Muscă, președinte al Asociației Forestierilor din România (ASFOR).
Subiecte principale
Printre temele centrale s-au numărat implementarea prevederilor Codului Silvic privind utilizarea dispozitivelor speciale de marcat arbori și introducerea unor metode inovative de identificare.
Un punct major de interes a fost conceptul de „arbori de viitor” – exemplare selectate pentru a fi protejate și dezvoltate în cadrul arboretelor, asigurând regenerarea naturală și continuitatea ecosistemelor forestiere.
Participanții au subliniat că, în silvicultura modernă, accentul nu mai cade doar pe volumul recoltat, ci mai ales pe ce rămâne în pădure după exploatare: structuri sănătoase, diverse și reziliente.
Este o schimbare de paradigmă care aliniază România la direcțiile europene de gestionare durabilă a pădurilor.
Inovație și bune practici europene
În cadrul întâlnirii au fost prezentate modele internaționale care inspiră o nouă generație de practici silvice, incluzând utilizarea tehnologiilor LiDAR și RFID.
Țările scandinave, precum Suedia și Finlanda, folosesc pe scară largă RFID (Radio Frequency Identification) pentru monitorizarea arborilor și a buștenilor, asigurând trasabilitate digitală completă.
Aceste date sunt integrate cu informațiile obținute din cartografierea LiDAR, pentru modelarea tridimensională a structurilor forestiere și identificarea zonelor prioritare de intervenție.
În Franța, sistemele RFID sunt testate pentru marcare individuală a arborilor, combinate cu scanări LiDAR pentru identificarea automată a arborilor de viitor, iar Italia explorează „marcarea virtuală” prin proiecte precum SLOPE, care utilizează date digitale complexe pentru optimizarea producției forestiere în terenuri dificile.
Tehnologia LiDAR, prezentată astăzi ca o soluție revoluționară, permite detectarea și selecția precisă a arborilor de viitor prin analiza detaliată a coronamentului și a diversității structurale – fără intervenție fizică directă în teren.
Aceasta accelerează procesul de rărituri selective și contribuie la conservarea biodiversității.
Zone pilot și direcții viitoare
Grupul de lucru a convenit asupra înființării a cel puțin trei zone pilot unde vor fi testate metode noi de marcare a arborilor și proceduri pentru selecția arborilor de viitor, inclusiv aplicarea tehnologiei LiDAR.
Aceste zone vor funcționa ca laboratoare de inovație în silvicultură, unde tehnologiile moderne și principiile de conservare se întâlnesc pentru a defini un nou standard de lucru.
„România are potențialul de a deveni un exemplu regional în gestionarea durabilă a pădurilor. Inițiativele care aduc transparență, eficiență și inovație în sectorul forestier trebuie ascultate, înțelese și sprijinite”, a subliniat Aurel Oprinoiu, senator și membru al Comisiei pentru Mediu.
Întâlnirea marchează astfel un pas concret spre un sector forestier românesc mai transparent, mai eficient și mai orientat către viitor – o direcție în care digitalizarea, responsabilitatea și știința lucrează împreună pentru a asigura continuitatea pădurilor României.
