Gestionarea inteligentă a resursei de lemn este mult mai eficientă pentru combaterea schimbărilor climatice decât simpla conservare a pădurilor sau arderea directă a biomasei pentru energie. Aceasta este concluzia unui nou studiu internațional de referință, condus de cercetători de la University of Galway (Irlanda) și publicat recent în prestigioasa revistă Communications Earth & Environment.
Cercetarea propune o schimbare de paradigmă: trecerea la o strategie de „cascadă”, care maximizează durata de viață a carbonului stocat în lemn înainte ca acesta să fie transformat în energie.
Strategia „Cascadă”: Cum transformăm lemnul într-un scut climatic
Conceptul propus de experți este simplu, dar revoluționar prin eficiență. În loc ca resturile din exploatarea forestieră sau lemnul de calitate inferioară să fie arse imediat, acestea trebuie să parcurgă un circuit de utilizări succesive:
- Fabricarea de produse: Lemnul este utilizat mai întâi pentru plăci aglomerate (PAL/MDF) sau alte materiale tehnice, înlocuind produse cu amprentă mare de carbon, precum plasticul sau metalul.
- Bioenergie cu captare de carbon (BECCS): Abia la finalul ciclului de viață, când produsul nu mai poate fi reciclat, acesta este transformat în energie. Însă, esențial este ca acest proces să fie cuplat cu tehnologia BECCS (Bioenergy with Carbon Capture and Storage), care captează emisiile și le stochează permanent în formațiuni geologice subterane.
De ce este această metodă superioară pădurilor neexploatate?
Studiul demonstrează că, deși pădurile lăsate intacte absorb rapid $CO_2$ pe termen scurt, capacitatea lor de stocare scade pe măsură ce arborii ating maturitatea. Mai mult, pădurile bătrâne sunt vulnerabile la:
- Incendii de vegetație;
- Dăunători și boli;
- Fenomene meteo extreme.
Prin contrast, managementul forestier sustenabil, combinat cu utilizarea în cascadă, transferă carbonul din pădure într-un „seif” geologic permanent. Astfel, pădurea tânără, aflată în continuă regenerare, acționează ca un veritabil „aspirator de carbon”, în timp ce produsele din lemn și depozitele BECCS asigură stocarea pe termen lung.
Vocea experților: „Neutralitatea climatică necesită soluții scalabile”
Dr. George Bishop, autorul principal al studiului, explică importanța acestei abordări pentru obiectivele globale:„Țintele naționale de neutralitate climatică nu pot fi atinse fără îndepărtarea la scară largă a dioxidului de carbon. BECCS oferă una dintre puținele modalități scalabile de a livra eliminare permanentă de carbon, producând în același timp energie regenerabilă.”
La rândul său, Prof. David Styles subliniază necesitatea unor politici publice curajoase:„Guvernele trebuie să prioritizeze dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare a dioxidului de carbon și să stimuleze utilizarea circulară a lemnului. Este calea cea mai rezilientă spre stabilizarea climei.”
Implicații pentru România și UE
Pentru țări precum România, care dețin un capital forestier semnificativ, studiul oferă o foaie de parcurs pentru viitorul bioeconomiei. Implementarea acestui model ar aduce beneficii triple:
- Protecția mediului: Contribuție directă la răcirea planetei prin stocarea permanentă a carbonului.
- Independență energetică: Producerea de bioenergie regenerabilă pentru sectoare greu de decarbonizat (cum este agricultura).
- Eficiență economică: Valorificarea superioară a masei lemnoase prin prelucrări succesive.
Dr. James Gaffey (Munster Technological University) avertizează că investițiile în infrastructura de captare a carbonului sunt urgente pentru a evita eventualele penalități climatice pe care statele membre UE le-ar putea risca în viitor.
Concluzie
Utilizarea inteligentă a lemnului transformă industria forestieră dintr-un simplu furnizor de resurse într-un pilon central al salvării climei. Provocarea rămâne acum în mâna decidenților politici, care trebuie să creeze cadrul necesar pentru ca această „cascadă” a lemnului să devină realitate industrială.
Sursa: „Communications Earth & Environment”, martie 2026. Studiu realizat de University of Galway în colaborare cu Chalmers University of Technology.
