În umbra laboratoarelor americane, unde natura se împletește cu ingeniozitatea umană, s-a născut un material care pare să șoptească secretele pădurilor străvechi: „Superwood”. Nu este doar un lemn îmbunătățit, ci o renaștere moleculară – un echilibru subtil între fragilitatea fibrelor vegetale și forța metalelor.
Compania InventWood, din Maryland, l-a lansat recent comercial, promițând un raport rezistență–greutate de până la 10 ori superior oțelului, fiind totodată de șase ori mai ușor. Imaginați-vă clădiri care plutesc ușor pe fundații rezistente la cutremure sau mobilier care sfidează trecerea timpului – totul dintr-un material care stochează carbonul, ca un paznic tăcut al planetei.
Rădăcini în știință: de la celuloză la super-material
Povestea începe cu Liangbing Hu, un om de știință care, acum peste un deceniu, la Universitatea din Maryland, a privit lemnul ca pe o pânză vie, gata să fie rescrisă. Hu, în prezent profesor la Yale și cofondator al InventWood, a explorat inițial transparența lemnului prin eliminarea ligninei – acel component care îi dă culoare și rigiditate, dar care ascunde potențialul celulozei, „cel mai abundent biopolimer de pe Pământ”.
Descoperirea-cheie a venit în 2017: un proces simplu de tratare chimică, urmat de presare la cald, care colapsează pereții celulari și densifică lemnul, crescându-i rezistența de peste zece ori.
Studiul publicat în Nature detaliază cum, prin îndepărtarea parțială a ligninei și hemicelulozei cu o soluție de NaOH și Na₂SO₃, apoi prin presare fierbinte, lemnul devine un material cu rezistență specifică superioară majorității aliajelor metalice.
Rezultatele? O rezistență la tracțiune de până la 548 MPa, de 12 ori mai mare decât lemnul natural, și o duritate care oprește proiectile în teste balistice. Procesul, testat pe 19 specii de lemn și bambus, este universal, transformând orice fibră vegetală într-un aliat robust al tehnologiei.
Lansarea comercială: de la laborator la șantier
Astăzi, după peste 140 de brevete și ani de rafinare, Superwood iese din umbră în fabrica din Frederick, Maryland. Timpul de producție s-a redus la ore, nu zile, iar CEO-ul Alex Lau îl descrie cu o gingășie practică:
„Arată și se comportă ca lemnul, dar e mult mai rezistent în toate aspectele testate.”
Inițial, compania se concentrează pe aplicații exterioare – terase, placări –, urmând apoi domeniul interior: panouri, pardoseli, mobilier. Imaginați-vă îmbinări fără metal, șuruburi din lemn super care nu cedează, rezolvând eterna plângere a mobilierului care se deformează.
Lau visează clădiri întregi din Superwood, de patru ori mai ușoare, mai rapide de construit și rezistente la seisme. Spre deosebire de alte lemne inginerești, lipite cu adezivi, acesta este modificat molecular, fără lianturi, păstrând grația naturală a lemnului.
Forță și gingășie: proprietăți care sfidează așteptările
Superwood este de 20 de ori mai rezistent decât lemnul obișnuit, de 10 ori mai dur la lovituri, și impermeabil la ciuperci, insecte și mucegai. Obține calificative maxime la rezistența la foc (Clasa A) și supraviețuiește testelor cu proiectile – o subtilitate care sugerează aplicații militare, precum adăposturi pe câmpul de luptă.
Densitatea sa crește de patru ori prin legături de hidrogen între fibrele de celuloză, dar materialul rămâne ușor, permițând spații mai ample în arhitectură. Se taie cu unelte standard, însă necesită lame de carbură sau diamant – un memento al forței sale ascunse.
Palierul verde: un aliat al planetei
Aici intervine gingășia profundă: emisiile de carbon la producție sunt cu 90% mai mici decât la oțel. Ca lemn, Superwood stochează CO₂ prin fotosinteză, transformând clădirile în depozite de carbon pe termen lung.
Betonul, regele construcțiilor, generează 7% din emisiile globale, iar oțelul – procese extrem de intensive energetic. Superwood, competitiv cu acestea, oferă o alternativă sustenabilă, mai ales când se folosește bambusul, care crește rapid și absoarbe carbon eficient.
Philip Oldfield, profesor de arhitectură la Universitatea din New South Wales, subliniază:
„Bariera nu e rezistența, ci reticența industriei la schimbare. Avem nevoie de educație, proiecte-pilot și cadre regulatoare mai bune.”
Totuși, el vede potențialul enorm: Superwood ar permite spanuri mai mari și finisaje durabile, accelerând adoptarea lemnului în construcțiile moderne.
O renaștere globală a lemnului
Construcțiile din lemn revin în forță, cu zgârie-nori din Milwaukee sau Suedia care arată calea. Superwood nu concurează cu glulam sau CLT, ci le completează, oferind o paletă extinsă de opțiuni pentru arhitecți, după cum observă Morwenna Spear, de la Bangor University.
Este o invitație subiectivă, dar ancorată în argumente: să îmbrățișăm lemnul nu ca relicvă, ci ca viitor – ușor, verde, rezistent. Într-o lume în care incendiile și emisiile ne amintesc de fragilitate, Superwood șoptește o speranță: natura, reinventată, ne poate ridica mai sus – cu blândețe.
