Un nou sondaj realizat de Parlamentul European – Youth Survey 2024 – arată o realitate îngrijorătoare: peste 75% dintre tinerii europeni cred că au fost expuși la știri false în ultima săptămână. Iar dezinformarea legată de mediu și climă ocupă un loc special în acest peisaj, cu un potențial uriaș de a afecta în mod direct eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de protejare a naturii .
Dezinformarea pe teme verzi – între conspirații și manipulare
Conform unui studiu al European Digital Media Observatory (2023), 12% din totalul conținutului de dezinformare din UE are legătură cu mediul și schimbările climatice. Asta înseamnă mii de postări, articole sau clipuri video care răspândesc mesaje precum:
- negarea încălzirii globale,
- minimalizarea efectelor defrișărilor,
- teorii conspiraționiste despre politicile climatice ale Uniunii Europene,
- manipulări privind energia regenerabilă sau biodiversitatea.
Aceste narative false circulă masiv pe platformele sociale, acolo unde tinerii își iau cea mai mare parte din informații. Potrivit aceluiași sondaj, 42% dintre tinerii europeni se informează în primul rând de pe rețele sociale precum Instagram, TikTok sau YouTube – canale unde verificarea informației rămâne o provocare .
România – între expunere și rezistență
Tinerii români nu fac excepție. Datele arată că 19% dintre ei declară că nu au fost expuși deloc la fake news în ultima săptămână – cel mai mare procent din Uniunea Europeană . În același timp însă, România se află în frunte la folosirea aplicațiilor de inteligență artificială (66% dintre tineri), un teren fertil unde informația corectă și cea falsă se pot amesteca ușor.
Astfel, dacă pe de o parte există o reziliență mai mare la nivel declarativ, pe de altă parte riscul ca tinerii să devină ținta campaniilor de dezinformare pe teme de mediu rămâne ridicat.
Pericolul pentru politicile de mediu
Specialiștii atrag atenția că dezinformarea pe teme de mediu nu e doar o problemă de opinie publică. Ea poate afecta:
- acceptarea socială a politicilor de mediu,
- implementarea tranziției verzi și a obiectivelor Green Deal,
- măsurile de refacere a naturii și protecția biodiversității,
- încrederea în știință și în instituțiile publice.
Un exemplu concret: campaniile online care pun la îndoială reușita energiilor regenerabile sau care ridiculizează programele de împădurire. Aceste mesaje nu doar erodează sprijinul public, ci pot întârzia și finanțarea unor proiecte esențiale.
Cum se poate limita impactul
Răspunsul la fake news nu poate veni doar de la instituții, ci și de la cetățeni.
Verificarea surselor – o știre fără autor, fără dată sau publicată doar pe site-uri obscure trebuie privită cu suspiciune.
Denunțarea știrilor false – majoritatea platformelor online permit raportarea conținutului înșelător.
Educația media – gândirea critică și analiza informațiilor devin competențe esențiale în epoca digitală.
Responsabilitatea de a nu distribui – chiar și o redistribuire ironică poate ajuta la propagarea știrilor false.
