Forestmania.ro începe astăzi o serie editorială specială dedicată analizării stării sectorului forestier, o inițiativă în cadrul căreia am invitat la dialog voci reprezentative de pe toate palierele domeniului: politic, academic, patronal și de administrare silvică.
Publicăm astăzi, integral, discuția cu Robert Andraș, șeful Ocolului Silvic de Regim (OSR) Zetea. Într-un context marcat de schimbări legislative și provocări economice, Robert Andraș pune accentul pe necesitatea adaptării operative și a unității profesionale, oferind o perspectivă pragmatică asupra modului în care administrația silvică poate naviga prin „apele tulburi” ale birocrației și instabilității pieței.

Iată cum vede Robert Andraș dinamica actuală și viitoare a pădurilor românești:
1. Cuvântul anului 2025: Adaptabilitatea
Forestmania.ro: Dacă ați putea defini anul 2025 printr-un singur cuvânt care să caracterizeze dinamica sectorului forestier, care ar fi acela? Dincolo de acest cuvânt, care a fost provocarea majoră care v-a testat cel mai mult capacitatea de adaptare în ultimele 12 luni?
Robert Andraș: Anul 2025 poate fi definit, din punct de vedere silvic, prin cuvântul „adaptabilitate”. Activitatea din sectorul forestier s-a desfășurat într-un context marcat de schimbări frecvente de ordin legislativ și administrativ, de presiuni economice semnificative și de o nevoie tot mai accentuată de aliniere la obiectivele de sustenabilitate.
Nu a fost vorba doar despre ajustări punctuale, ci despre o regândire mai profundă a modului în care sunt gestionate resursele forestiere, lanțurile de aprovizionare și relația dintre sectorul silvic, autoritățile publice și societate. Într-un cadru caracterizat de predictibilitate redusă, adaptabilitatea a devenit o competență esențială pentru menținerea coerenței tehnice a amenajamentelor silvice și a continuității lucrărilor în teren.
Provocarea principală din ultimele 12 luni a fost adaptarea operativă a activității curente la acest cadru dinamic, menținerea coerenței tehnico-economice a lucrărilor silvice în condițiile unei instabilități legislative și procedurale accentuate, suprapusă peste scăderea predictibilității economice. Evoluțiile adesea contradictorii ale cererii pieței, ale costurilor operaționale și ale așteptărilor privind protecția mediului au impus luarea unor decizii rapide, dar responsabile. Adaptarea a presupus recalibrarea continuă a planificării tehnice, astfel încât funcțiile productive, ecologice și sociale ale pădurii să rămână în echilibru.
2. Echilibrul între birocrație și pădure
Forestmania.ro: Anul acesta, presiunea reglementărilor europene (ex. EUDR) și a digitalizării continue a fost intensă. Cum ați reușit să găsiți echilibrul între birocrația necesară conformării și activitatea efectivă de administrare, producție sau cercetare? Dar legislația internă?
Robert Andraș: Presiunea exercitată în acest an de reglementările europene, în special de pregătirea pentru implementarea EUDR (a cărei aplicare efectivă a fost ulterior amânată), precum și de accelerarea proceselor de digitalizare, a fost una semnificativă pentru sectorul silvic. Chiar și în condițiile acestei amânări, cerințele de conformare au generat un volum important de muncă administrativă și de adaptare procedurală.
Găsirea unui echilibru între birocrația necesară conformării și activitatea efectivă de administrare, producție sau cercetare a presupus, în primul rând, o reorganizare a fluxurilor de lucru și o prioritizare clară a activităților cu impact direct asupra gestionării pădurii.
Din punct de vedere tehnic, soluția a fost integrarea cerințelor de raportare și trasabilitate în activitatea curentă. Digitalizarea a fost utilizată ca instrument de eficientizare, prin corelarea sistemelor de evidență și raportare cu planificarea lucrărilor silvice, astfel încât colectarea datelor să se realizeze concomitent cu execuția lucrărilor în teren, și nu ca o activitate separată, consumatoare de timp și resurse.
În ceea ce privește legislația internă, provocarea majoră a fost ritmul alert al modificărilor procedurale, adesea insuficient corelate cu realitățile din teren. Aceasta a impus un efort constant de interpretare și adaptare, precum și o comunicare permanentă între structurile tehnice, juridice și administrative. Menținerea echilibrului a fost posibilă prin aplicarea riguroasă a principiilor amenajamentului silvic, care au funcționat ca element de stabilitate într-un cadru normativ fluctuant.
3. Piața lemnului în 2026: Prudență moderată
Forestmania.ro: Privind spre 2026, cum anticipați evoluția pieței lemnului în contextul economic actual? Sunteți mai degrabă optimist în privința stabilizării prețurilor și a cererii, sau vă pregătiți pentru un an de contracție și prudență?
Robert Andraș: Privind spre 2026, evoluția pieței lemnului va fi strâns legată de contextul economic general, de ritmul investițiilor în construcții și industrie, precum și de gradul de stabilizare a cadrului legislativ și de reglementare.
Din această perspectivă, abordarea este una de prudență moderată. Pe termen scurt, este puțin probabil să asistăm la creșteri semnificative ale volumelor sau ale prețurilor, comparabile cu perioadele anterioare de expansiune. Persistă, totodată, factori care impun o abordare precaută, precum volatilitatea piețelor internaționale, costurile ridicate ale exploatării și transportului și constrângerile generate de reglementările europene și interne.
În acest context, sectorul silvic va trebui să se concentreze mai mult pe eficiența operațională, pe valorificarea superioară a resursei și pe adaptarea producției la cererea reală a pieței, mai degrabă decât pe maximizarea volumelor exploatate. În concluzie, pentru 2026 nu anticipez neapărat un an de contracție severă, dar nici unul de relansare rapidă. Va fi, cel mai probabil, un an al consolidării și al deciziilor prudente.
4. Soluții pentru criza de personal: Educație și Tehnologie
Forestmania.ro: Se vorbește tot mai mult despre criza de personal calificat. Ce planuri aveți pentru anul viitor pentru a atrage tineri specialiști sau pentru a implementa tehnologii noi care să compenseze lipsa forței de muncă?
Robert Andraș: Criza de personal calificat este o realitate tot mai vizibilă și în sectorul silvic, iar abordarea noastră vizează atât atragerea tinerilor specialiști, cât și compensarea deficitului de forță de muncă prin tehnologii moderne și proiecte inovatoare.
Un element central al acestei strategii este investiția constantă în formarea profesională și în colaborarea cu mediul academic. În acest sens, avem o colaborare strânsă cu Székelyudvarhelyi Egyetemi Központ (SZÉK), în cadrul programului de formare a specialiștilor în gestionarea pădurilor. Această formare oferă o pregătire complexă, acoperind domenii esențiale precum amenajarea forestieră, exploatarea lemnului și protecția pădurilor.
De asemenea, un rol important în formarea continuă îl are și Asociația KO-FA, prin care derulăm programe de instruire și perfecționare profesională. În paralel, menținem o colaborare constantă cu Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, urmărind și sprijinind tinerii din zona noastră care se înscriu la aceste programe.
În același timp, ne adaptăm schimbărilor actuale prin implementarea de proiecte inovatoare și utilizarea tehnologiilor moderne, de la digitalizarea proceselor și monitorizare avansată, până la mecanizare și soluții de optimizare a lucrărilor. Obiectivul nostru nu este doar acoperirea unui deficit de personal, ci construirea unui cadru profesional modern și atractiv.
5. Rezoluția pentru 2026: Coerență și Unitate
Forestmania.ro: Dacă ar fi să setați o rezoluție colectivă pentru întreaga breaslă forestieră din România pentru 2026 – un obiectiv comun care să ne unească, indiferent dacă suntem la stat, la privat sau în mediul academic – care ar fi aceasta?
Robert Andraș: Dacă ar fi să formulăm o rezoluție colectivă pentru întreaga ramură forestieră din România în 2026, aceasta ar fi recâștigarea coerenței și a unității profesionale în jurul principiilor gospodăririi durabile a pădurilor.
Indiferent dacă activăm în sectorul public, privat sau academic, avem nevoie de un obiectiv comun care să depășească diferențele instituționale și să reașeze decizia tehnică silvică în centrul managementului forestier. Această rezoluție presupune consolidarea dialogului profesional între practicieni, cercetători și factori de decizie, astfel încât politicile publice și reglementările să fie fundamentate pe date științifice.
În esență, obiectivul comun pentru 2026 ar trebui să fie responsabilitatea profesională comună: să gestionăm pădurile României cu competență, coerență și solidaritate profesională, astfel încât deciziile de astăzi să rămână sustenabile și credibile pe termen lung





