Ne aflăm la finalul unui an pe care puțini îl vor uita. 2025 a fost un an de răscruce pentru pădurile României și pentru oamenii care le administrează. Între presiunea unui nou Cod Silvic, spectrul reglementărilor europene (EUDR) și o piață economică volatilă, sectorul forestier a fost obligat să se redefinească din mers.
Pentru a înțelege exact prin ce am trecut și, mai ales, ce ne așteaptă, Forestmania.ro lansează astăzi o serie editorială specială în trei episoade. Am invitat la o „masă rotundă” editorială vocile reprezentative ale tuturor palierelor din domeniu: politic, academic, patronal și de administrare silvică.
În episodul de astăzi, analizăm diagnosticul anului 2025. Mâine vom discuta despre bani, piață și criza forței de muncă, iar în ultima zi a anului vom publica rezoluția comună a breslei pentru 2026.
Iată cum se vede anul 2025 prin ochii celor care decid soarta pădurilor.
Un an definit de tensiune: „Defensivă”, „Incertitudine”, „Reziliență”
Dacă am reduce ultimele 12 luni la un singur cuvânt, tabloul rezultat este unul al luptei pe multiple fronturi. Provocarea majoră nu a fost doar economică, ci și de imagine.
Pentru mediul universitar, presiunea a fost resimțită acut. Conf. dr. ing. Ciprian Palaghianu, Decanul Facultății de Silvicultură din Suceava, definește anul 2025 prin cuvântul „Defensivă”. Acesta explică faptul că anul a fost marcat de o „imensă presiune mediatică” și o polarizare a discursului public, situație care a obligat sectorul „să își justifice utilitatea și profesionalismul în fața unor percepții publice adesea distorsionate”. La rândul său, Prof. dr. ing. Lucian Curtu, Decanul Facultății de Silvicultură din Brașov, alege conceptul de „Reziliență”, subliniind capacitatea sectorului de a absorbi șocuri multiple – economice și legislative – și de a rămâne funcțional, nu doar de a supraviețui.
În zona de business, diagnosticul este pus pe cifre. Dumitru Blaga, președintele APMR, alege fără ezitare cuvântul „Incertitudine”. Industria mobilei s-a confruntat cu o „fază de reașezare” dură, în care prețurile au oscilat excesiv, creșterile neputând fi transferate în prețul final al produsului.
Totuși, există și o viziune a evoluției. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, definește anul prin „Transformare”, considerând că suntem într-un moment istoric de schimbare a paradigmei de la simpla exploatare la bioeconomie și tehnologie avansată.
Pe teren, acolo unde legislația întâlnește realitatea, cuvântul de ordine a fost „Adaptabilitate”. Atât Robert Andraș (Șef Ocol OSR Zetea), cât și Ioan Farcaș (vicepreședinte ASFOR) subliniază nevoia de ajustare rapidă la schimbările legislative frecvente și presiunile climatice. Senatorul Aurel Oprinoiu completează acest tablou cu termenul „Tranziție”, referindu-se la reformele structurale profunde din Romsilva și implementarea noului Cod Silvic.
Birocrația și Digitalizarea: Între „bici” și instrument de management
Anul 2025 a stat sub semnul pregătirii pentru regulamentul european EUDR și al digitalizării continue (SUMAL). Cum s-a gestionat echilibrul între hârțogărie și silvicultură?
Mesajul unanim al liderilor este că digitalizarea trebuie să fie un sprijin, nu o povară. Ciprian Muscă (ASFOR) a militat pentru rațiune, explicând partenerilor europeni că un sistem birocratic excesiv riscă să blocheze lanțurile de aprovizionare.
„Digitalizarea nu trebuie să fie un «bici» birocratic, ci un instrument de management. Am susținut trecerea de la «dictatura estimării» la precizia absolută prin tehnologie”.
Din perspectiva industriei mobilei, Dumitru Blaga atrage atenția că SUMAL 2 asigură deja un nivel de trasabilitate peste multe state europene și cere ca noile reglementări să fie simplificate, „astfel încât trasabilitatea să nu presupună dublarea sau triplarea acelorași informații”.
Soluții concrete de eficientizare vin din zona administrativă și politică. Robert Andraș explică faptul că secretul a fost integrarea colectării datelor concomitent cu execuția lucrărilor în teren, și nu ca o activitate separată consumatoare de timp.
Mai mult, senatorul Aurel Oprinoiu dezvăluie că se fac pași concreți pentru debirocratizare prin tehnologie: se testează eliminarea mărcii silvice clasice prin utilizarea scanerelor LiDAR și a inteligenței artificiale, un demers pilotat deja în trei ocoale silvice.
Mâine, în episodul 2 al seriei Forestmania.ro: Cât va costa lemnul în 2026? De ce ajunge lemnul de mobilă pe foc? Cum rezolvăm criza de personal cu „forestieri digitali”?
