Inițiativa legislativă pentru declararea bujorului flore națională a primit astăzi aviz pozitiv în comisia de Mediu a Camerei Deputaților, după ce primise anterior și punct de vedere pozitiv de la premierul Nicolae Ciucă.
Potrivit inițiatorului, senatorul social-democrat de Buzău Liliana Sbîrnea, anual se va organiza la nivel național și local un Festival al bujorului, eveniment horticol în care vor fi expuse, în aranjamente peisagistice și ornamentale, diferite specii de bujor.
„Autoritățile locale sunt obligate să sprijine material și logistic întreținerea și protejarea rezervațiilor naturale de bujor românesc și de a lua măsuri pentru adaptarea la condițiile pedo-climatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte țări, precum și de a organiza periodic expoziții florale care să marcheze floarea de bujor ca floare națională a România și de a amenaja în parcuri și grădini publice spații florale rezervate cultivării de bujor”, se mai arată în proiectul adoptat azi de deputați.

Mai trebuie spus că bujorul românesc a fost adoptat ca simbol de către Ministerul Apărării pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor, precum şi pentru a onora eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României.
Bujorul este o plantă des întâlnită în folclorul românesc, care a inspirat, de-a lungul timpului, operele a numeroși artiști, el fiind prezent în literatură, în pictură și în motivele tradiționale ale portului popular.
Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a lansat, în iunie 2013, în cadrul Conferinței „Agriculture for Life, Life for Agriculture”, propunerea prof. univ. dr. Florin Toma ca bujorul să fie proclamat floarea națională a României.
„Marea majoritate a țărilor au o floare națională, ca element al identității lor, strâns legat de spațiul geografic, cultural și economic care se regăsește în simbolurile statale ca steag, stemă, etc. Amintim, pentru exemplificare, laleaua pentru Olanda, Turcia și Ungaria, crizantema pentru Familia Imperială a Japoniei, trandafirul pentru SUA, Marea Britanie și Bulgaria, etc. În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul „românesc” – Paeonia peregrina, var. romanica, etc. Niciuna nu a fost însă legiferată, astfel încât țara noastră se găsește astăzi în situația de a nu avea o floare națională”, se arată în comunicatul de la acea dată.

Bujorul include cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.
Argumentele aduse în favoarea propunerii, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate, sunt:
a) Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;
b) Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăți și soiuri;
c) În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;
d) Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;
e) Bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;
f) Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
g) Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;
h) Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;
i) În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;
j) Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.
Inițiativa legislativă care a primit astăzi aviz pozitiv este susținută de toate partidele parlamentare.