Astăzi, Grupul pentru Dialog Forestier (GDF) prezintă studiul privind Balanța Lemnului în România, o analiză care confirmă realitatea cunoscută de ani de zile: gospodăriile beneficiază de jumătate din lemnul exploatat în țara noastră.
Populația, principalul beneficiar al lemnului din România
Conform studiului, jumătate din lemnul exploatat în România ajunge direct în gospodării, fiind folosit pentru încălzirea locuințelor. În mediul rural, lemnul este nu doar o resursă, ci o necesitate vitală. Lipsa alternativelor eficiente, costurile ridicate ale energiei electrice și gazului natural fac ca milioane de români să depindă de această sursă de combustibil.
Provocarea: cum asigurăm accesul populației la lemn fără a pune presiune pe păduri?
Dacă populația este principalul beneficiar al lemnului, este esențial să găsim soluții pentru a optimiza consumul, fără a afecta echilibrul forestier.
De aceea, în România, pornind de la această realitate o asociație a forestierilor, adică a celor care duc lemnul în casele Românilor, Asociația Forestierilor din România (ASFOR) a dezvoltat și susținut mai multe proiecte care vizează reducerea consumului de lemn și creșterea eficienței energetice:
🔹 Rabla pentru sobe – Un program dedicat înlocuirii sobelor vechi cu modele moderne, mai eficiente energetic, care reduc consumul de lemn și emisiile poluante. Programul va demara în luna aprilie 2025.
🔹 TVA 5% pentru lemnul de foc – O măsură esențială pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, facilitând accesul la această resursă la un preț corect.
🔹Cardul pentru energie – o măsură care să participe la fiscalizarea lemnului și să sprijine gospodăriile vilnerabile.
🔹 Un sat, 1 MW – O inițiativă care promovează utilizarea biomasei forestiere pentru producerea de energie și căldură în localitățile rurale, reducând astfel dependența directă de lemnul de foc.
Responsabilitate și soluții pentru viitor
Gestionarea sustenabilă a pădurilor nu înseamnă doar limitarea exploatării, ci și implementarea unor soluții inteligente care să răspundă nevoilor populației fără a compromite resursele naturale. Acest lucru presupune:
✅ Creșterea investițiilor în tehnologii de încălzire eficiente, pentru a reduce cantitatea de lemn necesară.
✅ Sprijinirea comunităților locale prin soluții alternative, precum centrale pe biomasă sau subvenții pentru sisteme de încălzire moderne.
✅ O mai bună educare a populației cu privire la utilizarea eficientă a resurselor forestiere.
O viziune pe termen lung
Contactat de forestmania.ro, președintele ASFOR, Ciprian Muscă, a declarat:
„Sunt lucruri pe care noi le știm de foarte mult timp, este o realitate a României, înainte de 1989 era la fel. De aceea, am dezvoltat programe de viziune în care am pus accent pe acest acest aspect. ASFOR funcționează de 31 de ani, iar una dintre preocupările noastre este să asigurăm o dezvoltare continuă a acestui sector în România. Sperăm ca proiectul nostru Rabla pentru sobe să aducă o îmbunătățire a vieții românilor în ceea ce privește încălzirea cu lemn, dar și o reducere a consumului. Este un proiect ale cărui rezultate se vor vedea în 10 – 15 ani, având în vedere că peste 3,5 milioane de gospodării folosesc lemn pentru încălzire. În USA un proiect similar se desfășoară de 10 ani și au fost înlocuite 7 milioane de sobe.
Anul acesta va începe Programul Rabla pentru sobe – pilot, iar speranța noastră este să-l dezvoltăm anual, astfel încât să ajungem la un procent cât mai mare de instalații de încălzit moderne. Ulterior, dorim să încurajăm achiziția de instalații de încălzit pe peleți, pentru ca încălzirea cu lemn în România să se bazeze pe brichete și peleți, adică resturi de lemn, și nu pe lemn care poate fi folosit în construcții sau la fabricarea mobilei.
Resursa forestieră trebuie utilizată cât mai responsabil. Avem o bogăție primită de la Dumnezeu și este păcat să ne batem joc de ea. ASFOR va continua să fie un partener activ în dezvoltarea unor politici forestiere echilibrate și să susțină proiecte care contribuie la gestionarea sustenabilă a resurselor forestiere și la dezvoltarea comunităților locale.”
Viitorul pădurilor noastre depinde de deciziile pe care le luăm astăzi. Să acționăm responsabil!
