Dezbaterea privind rolul Romsilva în administrarea pădurilor de stat a intrat într-o nouă etapă. Într-o ședință tensionată, dar necesară, organizată de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților, reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor au fost chemați să ofere explicații legate de bonusurile de pensionare, structura veniturilor și presiunile economice asupra fondului forestier.
Conform datelor prezentate de președinta comisiei, deputata Diana Buzoianu, în perioada 2015–2024 Romsilva a cheltuit peste 425 de milioane de lei doar pentru bonusuri de pensionare, cu un vârf de 135 de milioane lei în 2023. „Aceste sume nu au apărut din neant. Pentru ca Romsilva să aibă acești bani, s-au tăiat mii de hectare de păduri”, a declarat Buzoianu.
Ea a susținut că aceste cheltuieli nu pot fi separate de politica forestieră a regiei și a propus o separare clară între funcția comercială și cea administrativă a Romsilva: „Dacă veniturile regiei depind direct de cât se taie, pădurea va fi întotdeauna în pericol. Am propus ca Romsilva să aibă în viitor un rol exclusiv de administrare, nu și unul comercial.”
De cealaltă parte, directorul general al Romsilva, Marius-Dan Sîiulescu, a respins acuzațiile privind legătura dintre tăierile de păduri și bonusuri: „Niciodată Romsilva nu și-a făcut un scop din a tăia păduri pentru a acorda bonusuri. Începând cu 2024, aceste bonusuri au fost suspendate, iar în bugetul pentru 2025 nu există sume prevăzute pentru ele.”
Sîiulescu a subliniat că Romsilva este o instituție performantă financiar, cu un profit cumulat de aproximativ 800 de milioane lei în perioada 2019–2023, din care 90% au fost virați la bugetul de stat. El a adăugat că regia nu utilizează fonduri publice și că activitatea de administrare include și responsabilități neprofitabile, precum gestionarea parcurilor naționale și a hergheliilor de stat, acoperite exclusiv din veniturile proprii.
Un alt punct controversat a fost cel legat de sporurile salariale. Diana Buzoianu a invocat existența a „până la 17 sporuri”, în timp ce directorul Romsilva a precizat că niciun angajat nu beneficiază de toate simultan, ele fiind incluse în contractul colectiv de muncă în funcție de specificul activității și reglementările în vigoare. A confirmat însă că este în curs o renegociere a contractului colectiv de muncă, valabil până în 2027, pentru a-l adapta noilor reglementări.
Dincolo de disputa cifrelor, ședința a oferit și un punct de convergență: introducerea bodycam-urilor pentru pădurari, cu posibilitatea ca înregistrările să fie utilizate ca probe în instanță. „Este un pas mic, dar concret, spre creșterea siguranței în teren și creșterea transparenței în activitatea silvică”, a spus Buzoianu, care a anunțat susținerea acestei măsuri la nivelul comisiei.
Legat de acuzațiile privind volumul de tăieri, Romsilva a menționat că în 2024 volumul tăierilor ilegale identificate este de aproximativ 24.000 metri cubi, în scădere față de anii anteriori. „Trendul este descendent. Avem camere instalate în pădure, iar legislația s-a înăsprit. Nu se mai poate vorbi de tăieri ilegale ca acum 10-20 de ani”, a declarat Sîiulescu.
Pe de altă parte, Buzoianu a avertizat că reforma nu poate rămâne la nivelul intențiilor. „Aceste bonusuri au fost posibile ani de zile cu complicitatea conducerii Romsilva. Acum sunt suspendate, dar există riscul real să fie reintroduse dacă nu modificăm legea. Avem nevoie de transparență și de asumare. Nu putem continua să tăiem păduri pentru a acoperi sporuri și privilegii.”
Discuțiile din Comisia pentru mediu prefigurează o schimbare de paradigmă: pădurea nu mai este doar o resursă, ci un patrimoniu a cărui conservare trebuie să primeze. Întrebarea-cheie rămâne: poate Romsilva, în forma sa actuală, să asigure acest echilibru între exploatare și conservare? Sau este nevoie de o reformă instituțională profundă care să scoată pădurea din logica profitului?
