Când pădurea produce bani: Composesoratul Uricani și-a făcut ciupercărie de un milion de euro

Pe 13 ianuarie 2023 va ajunge în Uricani, jud. Hunedoara, un TIR încărcat cu un compost special, amestecat cu miceliu. Un transport așteptat de câteva sute de oameni și cu ajutorul căruia va porni cea mai nouă ciupercărie din țară. Ea aparține Composesoratului Uricani, adică celor puțin peste 400 de persoane care dețin fond forestier în zonă. Este o zi mare pentru ei, dar mai ales pentru cel care conduce composesoratul și care numai el știe prin câte a trecut și câte a îndurat ca să ajungă la acest moment. Cosma Nicușor Stoi a demarat proiectul „Ciupercăria” în 2016. Sunt, de atunci, mai bine de 6 ani…

737 de hectare de pădure și 420 de proprietari

Composesoratul Uricani se numește, de fapt, Composesoratul 818. Cifra vine de la cartea funciară care cuprinde toate celelalte cărți funciare ale proprietarilor momârlani din zona Uricani, Valea de Brazi, județul Hunedoara. Composesoratul 818 are în administrare 851 hectare dintre care 737 hectare de pădure și 114,4 hectare de pășune de la familii de momârlani din Vestul Văii Jiului.

Membrii composesoratului sunt 420. Ca peste tot unde sunt prea multe „capete”, și aici orice decizie e întoarsă pe toate părțile, analizată, comentată, rar lăudată, deseori criticată. Așa a fost și cu ciupercăria. Le-a luat un an până să se decidă să o facă…

Important e să nu disperi

Cum spuneam, proiectul a început prin 2016. Ne-a povestit inițial despre el președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Muscă. Împreună cu colegul său, Constantin Nădrag (consilier ASFOR pe județul Hunedoara), au fost să vadă proiectul de la Uricani. Că doar e o afacere plecată din exploatarea lemnului: cei din composesorat au scos lemnul din pădurile pe care le dețin, l-au vândut și banii i-au investit aici.

L-am întrebat pe Constantin Stoi de ce a durat atât de mult.

„Totul durează, fiecare pas pe care l-am făcut. Studiile de fezabilitate, codurile CAEN de care aveam nevoie și pentru care a trebuit să modificăm statutul… Am încheiat contractul cu cei de la AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) în 2019. Dar l-am prelungit cu doi ani – cu penalități, desigur – pentru că echipamentele, utilajele, piesele… nu au putut veni din cauza pandemiei de Covid. Apoi a durat licitația pentru construcție și construcția în sine. Ca la noi, la români, am mai avut și reclamații… Important e să nu disperi. Să mergi înainte”, explică Stoi pentru forestmania.ro.

A mers înainte și în scurt timp va porni „motoarele”. Vorbim despre o afacere locală ce ilustrează perfect rolul social al pădurii: din resursele ei se dezvoltă comunitatea.

Cine vede toată construcția pe care au făcut-o la Uricani se minunează!

„Le-am cerut membrilor composesoratului acordul ca toți banii pe care îi facem din pădure să îi băgăm într-un cont, să îi protejăm pentru o investiție. Am avut în vedere mai multe variante, până să ajungem să ne axăm pe o ciupercărie. Și am dirijat banii către proiect. Când am avut posibilitatea, am mai repartizat și către membri composesori câte o sută de lei pe hectar ca să simtă că totuși suntem activi și facem câte ceva. Suntem foarte mulțumiți. Am realizat o ciupercărie de 986.000 de euro, din care 688.000 de euro fonduri europene, prin stat, și 298.000 de euro, adică 30 la sută, partea composesorilor. Sunt efectiv banii oamenilor, repartizați pentru ciupercărie. Avem toată convingerea că ciupercăria va funcționa așa cum trebuie. Sunt programate 120 de tone de ciuperci pe an”, ne explică el.

Compost din Ungaria, turbă din Polonia

La Uricani vor fi produse ciuperci Champignon și Pleurotus. Totul e pregătit. În câteva zile ajunge și compostul și începe treaba!

Cosma Stoi a cumpărat compostul din Ungaria și turba din Polonia…

„Este un compost faza a 3-a, așa se numește, care e incubat. Conține acel miceliu specific culturilor de ciuperci. Ajunge pe 13 ianuarie, din Ungaria. Turba am adus-o din Polonia, numai transportul ne-a costat o mie de euro, 1.100 parcă. Plus alte câteva mii de euro turba. Se pune compostul, iar peste el așterni între 5 și 8 centimetri de turbă. Căldură, apă… și gata, în trei săptămâni ai ciuperca”, ne mai spune șeful composesoratului. Se vede că a devenit, în toți acești ani, expert în ciuperci.

De la minerit la turism

În vara anului 2021, oraşul Uricani, aflat la poalele masivului Retezat, la 20 de kilometri de Petroșani, a devenit, prin hotărâre de Guvern, staţiune turistică de interes local.

La începutul anilor ´90, aici funcţionau trei mine de cărbune, o preparaţie de cărbune şi o exploatare de quarţ, iar din cei peste 12.000 de locuitori, majoritatea erau angajaţi în minerit, după cum arată adevărul.ro. Acum în Uricani mai sunt în jur de 8.000 de locuitori.

Încă din anii 2000, oraşul a fost propus ca destinaţie turistică, însă investiţiile mari în zonă s-au lăsat aşteptate. Cea mai importantă dintre ele, construirea unui drum naţional prin munţi care să îl lege de zona Băilor Herculane şi a Dunării, a rămas blocată.

Până în 2011, au fost construiţi circa 20 de kilometri de şosea, până la limita judeţului Hunedoara cu Gorj. 

Investiţia a fost oprită în urma presiunilor făcute de organizaţiile de mediu, care au reclamat faptul că drumul „va afecta habitatele” din zona Parcului Naţional Retezat şi a Parcului Naţional Domogled Valea Cernei.

Ce vor face cu ciupercile?

Revenim la composesorat. Cosma Stoi nu a păstrat secretă afacerea cu ciuperci. A anunțat pe unde a putut că va produce două soiuri și că vor avea de vânzare. Toți i-au spus să le facă mai întâi și după aia stau de vorbă.

„Așa cum vând alții, om vinde și noi. Sunt produse în România, nu sunt de import… Avem camera frigorifică unde le vom putea păstra o perioadă. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu și al celor care vor cumpăra, vom reuși să le vindem”, spune el. De altfel, ciupercăria a beneficiat și de o slujbă religioasă.

O rețetă a locului

În construcția întinsă pe aproape 3 mii de metri pătrați sunt cinci hale în care vor crește ciuperci. Ce-i drept, un produs căutat și apreciat și de cei care mănâncă „de toate”, dar și de vegetarieni. Din ciuperci se fac numeroase rețete, inclusiv de post.

Dar un site local vorbește și despre „murături momârlănești”, un preparat specific zonei. Același site vorbește însă și despre alte lucruri, cum ar fi că momârlanii, locuitorii Văii Jiului, s-ar trage din daci și că Valea Jiului este „bastionul lui Burebista”. Despre Uricani, poartă de intrare în Parcul Național Retezat, s-a spus că ar fi „perla” Văii Jiului și cel mai mai lung oraș din țară. Aceste detalii, ca și faptul că Uricani e stațiune de interes local, îl fac pe Cosma Stoi optimist. Îi dau speranță că va avea succes cu afacerea composesoratului.

Așadar… cu toate neajunsurile, cu tot importul de materii prime, cu toți anii petrecuți în hățișul birocratic românesc, partea bună e că s-a făcut o investiție care în curând va începe să producă. O investiție cu bani „din pădure”.

Puteți citi și despre Composesoratul Văcărești, AICI.