Regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, deseori am auzit această replică, în diverse contexte. Însă, de multe ori se adeverește că raționamentul din spatele unor reguli este unul cu adevărat solid, iar încălcarea lor este o dovadă pură de ignoranță și lipsă de respect.
Astăzi o să vă prezentăm încă o dată motivele pentru care trebuie să fim responsabili și să nu ne lăsăm purtați de val. O acțiune aparent inofensivă poate aduce consecințe tragice, iar un moment de neatenție sau imprudență se poate revărsa, precum în cazul de față, asupra unor vietăți nevinovate.
Fraza „Vă rugăm să nu hrăniți animalele” nu este o simplă alăturare de cuvinte, ci are un sens amplu în spate, cel de a te proteja atât pe tine însuți, cât și pe necuvântătoare. Semnele respective sunt prezente atât în grădinile zoologice, în parcurile naturale și în alte zone în care oamenii interacționează cu animalele. Iar respectând aceste indicații nu faci altceva decât să ajuți, indirect, animalele care-ți aduc zâmbetul pe față și te fascinează. Abținându-te din a le hrăni previi transmiterea unor posibile afecțiuni, nu afectezi dieta sau menținerea comportamentului natural al animalelor, dar eviți și niște interacțiuni care pot deveni periculoase.
Însă, din păcate, pentru mulți vizitatori acestea rămân a fi simple panouri colorate, fără o semnificație care să merite atenția lor. Acum câteva zile, o căprioară a Grădinii Zoologice din Parcul „Nicolae Romanescu“ din Craiova a murit după ce a fost hrănită de turiști, ulterior constatându-se că animalul a înghițit o pungă cu pufuleți aruncată de vizitatori.
Prezenți într-un număr destul de mare, cu ocazia Târgului de Paște, turiștii au ignorat orice avertisment prezent în parc, aruncând fructe, pâine și dulciuri, de multe ori cu tot cu ambalaj.
Căprioara a murit sufocată cu o pungă de plastic aruncată de unul dintre aceștia.
Consecințele hrănirii animalelor
Hrănirea animalelor poate avea consecințe de mare amploare, inclusiv:
Obișnuirea: Animalele se obișnuiesc cu prezența umană și cu mâncarea, ceea ce duce la pierderea fricii naturale și la un comportament potențial agresiv.
Probleme de sănătate: Mâncarea umană poate fi dăunătoare pentru sănătatea unui animal, cauzând malnutriție, probleme digestive și alte probleme de sănătate.
Transmiterea bolilor: Hrănirea animalelor poate crește riscul de transmitere a bolilor între oameni și animale, reprezentând o amenințare semnificativă la adresa sănătății publice.
Probleme de comportament: Atunci când animalele sunt hrănite de oameni, acestea pot deveni dependente de hrana umană și își pot pierde frica naturală față de oameni, ceea ce duce la un comportament agresiv.
Aducerea pericolului aproape de tine și familia ta
Discuția despre hrănirea animalelor sălbatice, precum urșii, este una și mai amplă.
Fiind una dintre cele mai faimoase și importante rute montane din România, Transfăgărășanul funcționează ca un magnet pentru turiști. Totuși, mulți dintre vizitatori au adăugat pe lista activităților preferate desfășurate în zonă și interacțiunea cu animalele sălbatice, deseori ignorând orice avertisment. Această practică nu doar că-ți pune viața în pericol, ci afectează și sănătatea și comportamentul urșilor.
Fie că vorbim despre hrănirea animalelor sălbatice sau de apropierile exagerate pentru a face fotografii, aceste obiceiuri sunt extrem de periculoase atât pentru turiști, care riscă să fie atacați, cât și pentru urși, care devin dependenți de hrana oferită de oameni și își pierd teama naturală față de aceștia. Contactul tot mai des cu oamenii îi face pe urși să se aventureze spre așezările umane în căutare de hrană, provocând probleme serioase pentru comunitățile locale.
