DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

4.2 C
București
-1 C
Sibiu
9.3 C
Suceava
-1.7 C
Covasna
4.6 C
Piatra Neamț
-2.6 C
Braşov
-1.6 C
Bistrița
3 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, ianuarie 18, 2025

Ciprian Dumitru Muscă: 10 motive pentru adoptarea Noului Cod Silvic

Recomandate

Intervievat de forestmania.ro, Ciprian Dumitru Muscă, ne-a comunicat un punct de vedere legat de agitația din ultima perioadă din jurul adoptării Noului Proiect de Cod Silvic.

Forestmania: Domnule Ciprian Dumitru Muscă de ce este atât de multă agitație în jurul acestui proiect de lege în condițiile în care așa cum a comunicat ministerul este elaborat de profesioniști?

Ciprian Dumitru Muscă: Într-o lume în care pădurile reprezintă nu doar resurse vitale, ci și un simbol al echilibrului ecologic, România adoptarea unui nou Cod Silvic devine o necesitate stringentă.

Noul Cod Silvic propune o abordare modernă și integrată care vizează reabilitarea și protejarea acestora, prin măsuri concrete și inovatoare.

Chiar dacă nu convinge pe toți actorii din România Codul voi prezenta cel puțin zece motive cheie care subliniază importanța acestei inițiative legislative, care nu doar că răspunde nevoilor de conservare, dar și de dezvoltare sustenabilă a sectorului forestier în România.

Adoptarea Codului silvic în această sesiune parlamentară este un act de responsabilitate pentru sectorul forestier din România.

Forestmania: Cum ne convingeți sau cum vă convingeți colegii că profesioniștii care au lucrat la elaborarea Codului silvic au propus măsuri pentru dezvoltarea sectorului forestier?

Ciprian Dumitru Muscă: Vă dau 10 exemple.

  1. Repararea rănilor din pădurile noastre

Pe fondul inexistenței unui act managerial ca urmare a retrocedărilor și împroprietăririi persoanelor fizice, în pădurile din România au existat tăieri ilegale pe zone extinse, iar suprafețele afectate nu au mai fost niciodată reîmpădurite – obligativitate care există în prezent, tocmai ca urmare a acestor greșeli. Noul Cod Silvic conferă statului posibilitatea intervenției în aceste zone și efectuarea lucrărilor de împădurire. Costurile aferente devin titlu executoriu, iar în lipsa unui proprietar care să își asume răspunderea, statul va expropria suprafețele împădurite.

Este vorba despre circa 500.000 ha (dintre care o parte sunt monitorizate în cadrul procedurii active de infringement pe tema tăierilor ilegale), care ar urma să fie împădurite de către statul român și administrate conform legilor în vigoare.

  1. Noi sisteme de marcat a arborilor

Utilizarea ciocanului de marcat metoda ciocanului de marcat – patentată în secolul XIX, nu mai asigură rigoarea și prevenția utilizării abuzive a marcării arborilor în vederea recoltării lor. Testarea și identificarea unor noi metode va contribui la reducerea birocrației și timpilor necesari pentru valorificarea lemnului.

  1. Registrului electronic al utilajelor

Digitalizarea, transparența și reducerea birocrației trebuie implementată și în domeniul silvic, registrul va reprezenta baza de date a tuturor utilajelor atestate pentru derularea activității de exploatare și va garanta utilizarea acestora de către cei îndreptățiți.

  1. Drumuri forestiere care să deservească pădurea

Drumurile forestiere aflate în fondul forestier naţional proprietate publică a statului şi administrate de Romsilva pot fi date în administrare, la cerere, pe bază de contract-cadru, către: proprietarul fondului forestier deservit de drumul forestier; ocolul silvic care administrează fondul forestier deservit de respectivul drum forestier; o asociere de proprietari de fond forestier/ocoale silvice care au în proprietate/administrare fondul forestier deservit de respectivul drum forestier.

5. Fortificarea arterelor pădurii și protejarea plămânilor tuturor

În contextul în care efectele schimbărilor climatice sunt tot mai puternic resimțite de noi toți, când temperaturile ridicate generează secetă și incendii, apărarea pădurilor reprezintă o prioritate. Noul Cod Silvic crește fondurile alocate pentru drumurile forestiere, demers care asigură accesul la resursa silvică, dar și intervenția oportună în cazul incendiilor, a atacurilor cu dăunători și a altor calamități.

6. Transparență și corectitudine pentru păduri

Pentru o relație sănătoasă între cei care se ocupă de domeniul silvic și de noi toți care beneficiem de pe urma gestionării ei judicioase, publicarea unor declarații de avere și de interese de către tot personalul silvic va crește încrederea populației și va constitui o măsură suplimentară de garantare a faptului că interesul pădurii primează.

7. Consiliului Național pentru Silvicultură – instrument de specializare și asigurare a integrității angajaților silvici

Colegiul Național pentru Silvicultură este un for similar celorlalte colegii profesionale (spre exemplu Baroul Avocaților) care va oferi cadrul derulării unor examane naționale pe baza unor criterii obiective și ar asigura intrarea în breasla silvicultorilor doar după susținerea unei astfel de testări. Se va asigura o bază minimă de cunoștințe dobândite în cadrul studiilor universitare, care va permite dezvoltarea profesională a inginerilor silvici.

8. Lemn măsurat înseamnă lemn fiscalizat

Utilizarea cubajului expeditiv instituie un instrument de măsurare doar o singură dată a lemnului care va garanta atât precizei, corectitudine, dar și reducerea timpilor necesari.

9. Cu ochii mereu pe păduri

Întrucât în România există circa 6,6 milioane ha terenuri forestiere, urmărirea trasabilității masei lemnoase este un deziderat greu de atins fără utilizarea tehnologiei. Avem nevoie să valorificăm avansurile tehnologice și să implementăm un sistem de monitorizare performant cu camere de supraveghere care pot semnala eventualele transporturi neconforme.

10. Echilibrul înseamnă dezvoltare – menținerea pragului de 30% dintr-un sortiment de masă lemnoasă ce poate fi achiziționat de un operator economic

Pragul asigură un echilibru necesar pentru o economie forestieră bazată pe diversificarea produselor obținute. La nivel european se discută despre producția de lignină ca înlocuitor pentru bitum, nanoceluloză ca înlocuitor pentru plastic sau biochar ca înlocuitor pentru combustibilul din lemn.

Forestmania: Punem și răul în față! Dacă sunt probleme!?

Ciprian Dumitru Muscă: În drept și în elaborarea legislației avem o regulă simplă: Cum se face se și desface sau cine face și desface. Orice inadvertență poate fi corectată. Sunt toate pârghiile necesare pentru a corecta eventuale inadvertențe atât la Guvern cât și în Parlament.

Forestmania: Ciprian Dumitru Muscă – politician!!!!????

Ciprian Dumitru Muscă: Da. O țară democratică se conduce prin partide și prin politicieni. Toți trebuie să facem politică. În ASFOR am încurajat și încurajez să se participe la viața politică. Cei mai apropiați vicepreședinți fac politică la alte partide. Dacă vrem să schimbăm în bine România trebuie să facem politică, asumat. Și până acum am făcut politică, de ce să mă ascund, cred că am atins acea maturitate în care să-mi asum acest lucru și sper să fiu un exemplu pozitiv pentru cât mai mulți români.

Forestmania: Ciprian Dumitru Muscă – un mesaj pe final.

Codul Silvic trebuie adoptat în această sesiune parlamentară și odată cu investirea noului Parlament și a noului Guvern trebuie să avem ca prioritate adoptarea de măsuri pentru dezvoltarea sectorului forestier, utilizarea lemnului în construcții și dezvoltarea zonei rurale, în special a zonei de munte utilizând resursa regenerabilă de lemn.

Dumitru Roșca

redactie@forestmania.ro

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi