Codul Silvic a fost adoptat cu 245 de voturi „pentru”, doar 2 „contra”, 6 abțineri și un deputat prezent care nu a votat.

Contactat de forestmania.ro, Ciprian Muscă a declarat că adoptarea vine într-un moment în care societatea este extrem de polarizată și agitată, iar administrarea pădurilor din România are nevoie de stabilitate și predictibilitate.

Printre măsurile introduse prin noua legislație, acesta a subliniat 10 măsuri utile pentru dezvoltarea sectorului forestier:

1.  Refacerea pădurilor afectate:  Statul va putea interveni și reîmpăduri zonele afectate de tăieri ilegale.

2.  Modernizarea metodelor de marcare a arborilor:  Vor fi implementate noi metode care să reducă abuzurile în marcarea lemnului.

3.  Utilizarea tehnologiei:  Un registru electronic al utilajelor va asigura transparența și utilizarea corectă a acestora.

4.  Protejarea pădurilor în fața schimbărilor climatice:  Creșterea fondurilor pentru drumurile forestiere va ajuta la intervenții rapide.

5.  Creșterea încrederii publicului:  Declarațiile de avere publicate de personalul silvic vor asigura transparența și corectitudinea în gestionarea pădurilor.

6.  Înființarea Consiliului Național pentru Silvicultură:  Este un pas înainte pentru un corp silvic profesionist.

7.  Măsurarea corectă a lemnului:  Introducerea cubajului expeditiv va evita erorile în evaluarea resurselor lemnoase.

8.  Monitorizarea avansată a pădurilor:  Tehnologia va permite supravegherea eficientă a transporturilor de lemn.

9.  Echilibru și diversificare economică:  menținerea pragului de 30% dintr-un sortiment de masă lemnoasă ce poate fi achiziționat de un operator economic. Pragul asigură un echilibru necesar pentru o economie forestieră bazată pe diversificarea produselor obținute. La nivel european se discută despre producția de lignină ca înlocuitor pentru bitum, nanoceluloză ca înlocuitor pentru plastic sau biochar ca înlocuitor pentru combustibilul din lemn.

10.  Criterii obiective și transparente:  Se vor stabili criterii de selectare a partizilor care se valorifică ca lemn pe picior sau fasonat la drum auto.

Cu toate acestea, Codul Silvic nu poate rezolva toate problemele sectorului forestier din România, a societății civile și nici nu poate mulțumi pe toată lumea. De asemenea, vine și cu prevederi care pot crea dezechilibre sau pot necesita regândirea modului de administrare al pădurilor.

Mircea Fechet, ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, a afirmat: „Suntem într-unul din acele momente în care împreună putem da României, după 15 ani, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor din ţara noastră. 15 ani în care am evoluat ca societate, în care aşteptările au crescut şi provocările s-au diversificat. E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă; nu doar pentru că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale… Noul Cod Silvic răspunde celor trei perspective: conservarea pădurilor româneşti, susţinerea economiei şi păstrarea vieţii. În sfârşit, scrie foarte clar în lege că accesul în pădurile României este liber şi nerestricţionat. De asemenea, confiscăm dubiţele şi camioanele care transportă lemn fără acte şi eliminăm situaţiile de conflict de interese în rândul celor care lucrează în acest domeniu.”

Barna Tánczos, senator al județului Harghita, a declarat că rolul noului Cod Silvic este de a crea un echilibru între protecția pădurilor și managementul durabil, sprijinind proprietarii de păduri și combatând infracțiunile forestiere. Am creat condițiile pentru ca proprietarii de păduri să primească subvenții pe suprafață, similare subvențiilor agricole. Am redus birocrația, iar planurile de amenajare vor fi valabile 20 de ani. Proprietarii pot recolta lemnul chiar și în lipsa unei proceduri de moștenire și vom introduce un sistem de puncte pentru stoparea furtului de lemne, similar cu cel aplicat pentru încălcările rutiere.

Diana Buzoianu, deputat USR, a spus: Nu este un cod perfect, dar este un cod care cuprinde clar: accesul liber în păduri, protejarea centurilor verzi din jurul orașelor, protejarea arborilor seculari din pădurile din România, confiscarea camioanelor care transportă lemnul tăiat ilegal, obiective clare de împădurire, implementarea sistemelor moderne de marcare și posibilitatea proprietarilor de a conserva pădurile dacă nu doresc să fie tăiate în scop economic.

După adoprarea Codul silvic va merge la promulgare la președintele României. 

Documentul rezultat din Comisia de agricultură a Camerei Deputaților poate fi consultat mai jos:

Dumitru Roșca

redactie@forestmania.ro