Inundațiile din 27–28 iulie 2025 au lovit puternic orașul Broșteni și localitățile din jur, lăsând în urmă drumuri rupte, case avariate și mii de metri cubi de resturi lemnoase. Contrar impresiei răspândite în mediul online, cea mai mare parte a acestui lemn nu provine din pădure, ci din gospodăriile oamenilor – garduri, anexe, stocuri de lemn de foc, materiale de construcții.
Specialiștii arată că într-o gospodărie se utilizează, în medie, 15–20 mc de lemn sub diverse forme. Dacă luăm doar 200 de gospodării afectate, rezultă un volum de aproximativ 4.000 mc de lemn pierdut – și realitatea din teren indică pierderi chiar mai mari.
Ce spune legislația silvică
Potrivit legislației silvice în vigoare, materialul lemnos găsit abandonat pe domeniul public sau privat al statului, fără documente de proveniență, se declară „lemn abandonat” și se confiscă.
Confiscarea nu este o opțiune, ci singura procedură legală prin care acest lemn poate fi transportat și valorificat. Pașii sunt clari: inventariere → declarare ca lemn abandonat → confiscare → predare către ocolul silvic → valorificare.
Situația la zi la Broșteni și Neamț
1 august 2025 – Garda Forestieră Suceava activează 3 depozite temporare pentru resturile lemnoase din Broșteni.
Până acum – peste 3.240 mc de resturi de lemn au fost declarate abandonate și confiscate, fiind predate Ocolului Silvic Broșteni.
770 mc de tocătură au fost deja transportați pentru valorificare.
În județul Neamț, au fost activate 7 depozite temporare pentru lemnul evacuat din lacul de acumulare, urmând aceeași procedură.
De la pierdere reală la bucurie virtuală
În timp ce localnicii își refac gospodăriile și calculează pierderile, o parte din comentariile din online trădează o altă perspectivă: bucuria pură că a fost confiscat lemnul. Pentru unii, asta e suficient pentru a se simți învingători.
Dacă, pe lângă lemn, apa ar mai fi adus și ceva fier dintr-un camion rămas în albie, probabil fericirea ar fi atins cote maxime.
Această atitudine nu are legătură nici cu protecția mediului, nici cu solidaritatea. Este doar satisfacția de a vedea confiscarea în sine – un fel de răzbunare simbolică asupra unei industrii pe care o detestă din principiu.
Baza legală: legislația silvică în vigoare privind declararea și confiscarea lemnului abandonat.
Concluzia?
La Broșteni, confiscarea nu este un „spectacol” pregătit pentru aplauzele rețelelor sociale, ci aplicarea unei legi clare. Numai că, în timp ce legea își urmează cursul, unii se bucură nu de sprijinul pentru sinistrați, ci de ideea că lemnul, smuls din gospodăriile oamenilor, a fost confiscat – și, eventual, de visul că ar fi putut fi confiscat și altceva, ca să fie „sărbătoarea completă”.
