Cum construiești viitorul cu lemn: Austria arată drumul prin investiții în educație și cercetare

Dacă vrem un viitor sustenabil în construcții, trebuie să începem cu lemnul. Dar nu doar cu materia primă – ci cu educația, cercetarea și viziunea. Austria a înțeles asta și acționează: a lansat, în cadrul unei inițiative naționale pentru promovarea lemnului, trei catedre universitare finanțate special pentru construcții din lemn. Obiectivul? Să pregătească viitorii arhitecți, ingineri și inovatori care vor construi orașele de mâine… cu lemn.

De ce e nevoie de așa ceva?

Pentru că, oricât de bun ar fi lemnul ca material, el nu se va pune singur în operă. Avem nevoie de profesioniști bine pregătiți care să înțeleagă lemnul, să-l modeleze inteligent, să-l integreze în arhitectură, urbanism și inginerie modernă. Iar universitățile sunt locul unde se naște această expertiză.

Austria a decis să investească 2,8 milioane de euro în trei catedre universitare pe cinci ani, finanțate din Fondul Forestier Național. Este un pas strategic: aceste catedre nu doar formează specialiști, ci deschid și noi direcții de cercetare aplicată, în strânsă colaborare cu industria forestieră și a construcțiilor.

Așa se face: trei direcții-cheie pentru viitorul construcțiilor din lemn

1. Lemn pentru orașe – TU Wien Universitatea Tehnică din Viena lansează o catedră dedicată construcțiilor din lemn în mediul urban. Accentul este pus pe:
   • clădiri multietajate din lemn;
   • completarea zonelor urbane prin extinderi și supraetajări;
   • folosirea lemnului în infrastructură urbană.
   Lemnul nu mai este doar pentru cabane și case izolate. Este pentru orașele dense, pentru clădiri care captează carbon, nu îl emit.
2. Modularitate și eficiență – Universitatea din Innsbruck A doua catedră se concentrează pe prefabricare, modularitate și eficiența utilizării resurselor în construcțiile din lemn. Este o direcție esențială: viitorul construcțiilor se joacă în fabrici, nu doar pe șantier. Prefabricarea reduce risipa, crește viteza și calitatea construcției – iar lemnul este materialul ideal pentru acest model.
3. Arhitectură durabilă inspirată de „New European Bauhaus” – BOKU Viena A treia catedră, la Universitatea de Resurse Naturale, abordează lemnul într-o viziune interdisciplinară și culturală. Se leagă de inițiativa europeană „New European Bauhaus”, punând accent pe:
   • eficiență energetică și spațială;
   • materiale bio și circuite scurte de aprovizionare;
   • soluții durabile, adaptate și estetice.

Lecția pentru România: vrei construcții sustenabile? Investește în oameni!

România are păduri. Are și o industrie a lemnului. Dar dacă vrem să fim în pas cu Europa – sau chiar să devenim lideri regionali –, avem nevoie de specialiști, cercetare și educație aplicată în lemn. Avem nevoie de catedre universitare dedicate, laboratoare moderne și colaborări reale între universități, industrie și autorități.

Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), subliniază clar acest lucru: „Nu poți construi o economie forestieră modernă fără educație și cercetare. Avem nevoie, în România, de una sau mai multe catedre universitare dedicate construcțiilor din lemn – așa cum face Austria acum. Trebuie să formăm arhitecți, ingineri și constructori care înțeleg lemnul, care îl știu proiecta și pune în operă la standarde europene. E o chestiune de viziune și de investiție în inteligență. Avem resursa, dar riscăm să rămânem exportatori de inteligență și materiale semifabricate, dacă nu investim și în valoare adăugată prin oameni.

De multe ori spun că arhitectul este precum medicul: trebuie să-l convingem să ‘prescrie’ lemnul în construcții. El decide materialele, el influențează direcția proiectului. Dacă nu are în formarea sa noțiuni clare despre lemn, nu-l va recomanda. Așa că trebuie să începem cu formarea lui – și a întregii echipe de proiectare – ca să ajungem la clădiri frumoase, eficiente și sustenabile din lemn.”

Această direcție poate fi integrată în strategiile naționale de dezvoltare durabilă, în reforma curriculară universitară, dar și în politicile de finanțare europeană – inclusiv în parteneriate între sectorul forestier și cel educațional. Asta înseamnă o strategie pe termen lung, nu doar măsuri punctuale.

Austria oferă un model simplu și puternic: dacă vrei să valorifici o resursă naturală, investește în inteligența care o poate transforma. Construcțiile din lemn nu sunt doar o soluție tehnică – sunt un vector economic, social și climatic.

România poate merge pe acest drum. Trebuie doar să începem să construim viitorul cu cap, nu doar cu beton.

Foto: Clădire de cercetare din lemn – Institutul Federal de Cercetare pentru Agricultură și Biotehnologie Alimentară, Tirol | Credit: Hannes Buchinger