DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

25 C
București
26.2 C
Sibiu
20.1 C
Suceava
22.7 C
Covasna
19.1 C
Piatra Neamț
18.8 C
Braşov
22.1 C
Bistrița
23.1 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, iunie 22, 2024

Cuțitoaia: 2.000 de ani de utilizare în România, de la daci până azi

Recomandate

În foarte multe gospodării din România se găsește azi o unealtă foarte simplă, dar care dă randament la curățitul scoarței de pe bușteni: cuțitoaia. Acum sigur că există multe echipamente electrice, dar până la apariția lor… cuțitoaia era baza.

În colecția Muzeului Național de Istorie a României există o cuțioaie de pe vremea dacilor, din secolul I, semn că umila unealtă a străbătut două milenii…

„Acest obiect atestă o tradiție forestieră de lungă durată în acest spațiu și o continuitate a interesului pentru utilizarea și prelucrarea lemnului. Chiar dacă pare o simplă unealtă, are o mare valoare de simbol care face legătura între generații de forestieri, meșteri, gospodari români”, ne-a spus decanul Facultății de Silvicultură din Suceava, Ciprian Palaghianu.

„Când eram copil, îl ajutam pe bunicul să curețe căpriorii și o făcea cu o cuțitoaie. Este o unealtă tradițională, folosită îndelung. Nu e greu de utilizat, dar nici foarte ușor. În coaja arborelui stă umiditatea, se adună gândacii, de aceea ea trebuie îndepărtată, pentru că altfel lemnul putrezește mai repede. Astăzi sigur că vorbim despre inovație și am ajuns foarte departe cu cercetarea, dar e important să știm de la ce am plecat. Cuțitoaia ne amintește nu doar că aici se lucrează lemnul din cele mai vechi timpuri, ci și saltul uriaș pe care omenirea l-a făcut de-a lungul secolelor”, punctează și coordonatorul Laboratorului de Biometrie Forestieră din cadrul Facultății de Silvicultură Suceava, Cătălin Roibu.

Case de export cu lemn prelucrat ca pe vremuri

Cătălin, producător de case din lemn rotund din Poiana Stampei, Suceava, folosește cuțitoaia în pregătirea buștenilor. Case care se fac pentru export, pe care le vedem azi în diferite orașe din Spania sau Germania sunt clădite din bușteni curățați cu această unealtă străveche.

„Noi nu facem nimic mecanizat, decât tăierea, cu motoferăstraie. Prelucrăm lemnul la cuțitoaie, cum se făcea pe vremuri. Lemnul iese ca și rindeluit… La utilaje se zdrobește fibra și, deși pare mai eficient, calitatea lui e mult mai scăzută. Tu când folosești utilaje rupi fibra lemnului și atunci devine mai poros și absoarbe mai tare apa și o reține, totodată. Astfel, rezistența lemnului scade și nu mai poți spune că o construcție din lemn rezistă 80 de ani, când ai fibra zdrobită.

La orice ploaie, la ceață… lemnul poros absoarbe umezeala. Dacă lemnul nu e bine finisat, nici tratamentul pe care îl aplici nu e bine absorbit. Prin urmare, noi facem totul după școala veche, când se făceau lucruri trainice”, a explicat Cătălin, pentru forestmania.ro.

Despre el și casele lui vom vorbi în curând!

Revenind la cuțitoaie, iată descrierea pe care ne-au furnizat-o specialiștii MNIR:

„Cuţitoaie cu lama semicirculară și cu două braţe ascuţite spre capete. Pe aceste brațe se mai păstrează garniturile de fier care fixau mânerele de lemn ale uneltei. Datare: secolul I după Hristos.

Unealta are o înălțime de 195 mm, lungime 205 mm, greutate 955 grame. Sunt unelte realizate prin batere la cald.

Obiect descoperit la Grădiștea de Munte, în anii 1952-1954, pe un șantier condus de arheologul Constantin Daicoviciu.

Am scris și despre topoare dacice, AICI.

Nota redacției:

Piesele fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Imaginile în format digital sunt publicate de forestmania.ro în urma unui Acord semnat cu conducerea MNIR. Acordul are scopul de a mediatiza colecția de obiecte din lemn a muzeului și de a contribui la cunoașterea începuturilor prelucrării lemnului în țara noastră.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi