DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

-4 C
București
-4.8 C
Sibiu
-5.1 C
Suceava
-5.4 C
Covasna
-5.4 C
Piatra Neamț
-6.5 C
Braşov
-4.6 C
Bistrița
-5 C
Râmnicu Vâlcea
miercuri, februarie 19, 2025

Topoare dacice, la MNIR: Istoria prelucrării lemnului începe cu primele unelte

Recomandate

Arheologii noștri au rămas suprinși nu de puține ori, de-a lungul vremii, când au descoperit uneltele pe care le foloseau, acum două mii de ani, dacii. De la compas, la pensetă, de la cuțitoaie, la matrița din bronz pentru ornamente, toate artefactele dovedesc o civilizație avansată, oameni iscusiți și preocupați de progres. Multe dintre obiecte sunt legate de prelucrarea lemnului, materie primă folosită atât în gospodării, cât și în construcțiile mari.

În colecția Muzeului Național de Istorie a României sunt mai multe obiecte legate de primele forme de exploatare a lemnului pe teritoriul țării noastre. Vă prezentăm astăzi trei dintre ele, trei topoare dacice, cu utilizări diferite.

Profesorul universitar Arcadie Ciubotaru, de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, autor a numeroase cărți și studii în domeniu, titular al cursurilor „Exploatarea pădurilor”, „Ecotehnologii de exploatare a pădurilor” sau „Tehnologia prelucării lemnului”, ne-a explicat la ce erau utilizate cele trei unelte.

„Primul este un baltag, unealtă de apărare sau luptă. Este ușor (250 g), are dimensiuni mici, nu este eficient la tăierea lemnului”.

La rândul lor, specialiștii Muzeului Național de Istorie ne-au furnizat descrierile tehnice ale celor trei topoare și, în cazul primului, spun că este „o bardă cu tăișul mai lat decât corpul piesei și ușor rotunjit. În partea superioară are gaura rectangulară în care se fixa coada.

Lungime 86 mm, lățimea lamei 90 mm, greutate: 252,20 grame”.

Obiectul a fost descoperit de arheologul Radu Vulpe (1899-1982) în localitatea Poiana, județul Galați, în anul 1950 și s-a stabilit că datează din secolul I înainte de Hristos, secolul I după  Hristos.

Profesorul Ciubotaru ne-a explicat că cel de-al doilea este un topor pentru despicat lemn și spune și de ce: „Are muchia tăietoare îngustă (100 mm) și este greu (1500 g), deci este eficient la despicarea lemnului”.

„Este o piesă robustă, cu gaură de înmănușare transversală ovală.

Lungime 201 mm, lățime 96 mm, greutate: 1412,75 grame.

Descoperit la Grădiștea Muncelului (Sarmizegetusa), județul Hunedoara, în 1952. Autor descoperire: arheologul Constantin Daicoviciu (1898-1973). Datare: Sec. I a.Chr – I p.Chr”, ne transmit și cei de la MNIR.

„Al treilea este un topor pentru cojit. Coada se montează perpendicular pe muchia tăietoare (în lungul uneltei), are muchia tăietoare lungă (180 mm), este greu (1000 g) – caracteristici specific uneltelor folosite pentru cojirea buștenilor”, spune prof. Arcadie Ciubotaru despre a treia piesă.

Iată și descrierea tehnică a MNIR:

„Secure (bardă) tip celt, cu gaura de înmănușare longitudinală. Piesă cu tăișul foarte lat, cu manșonul de înmănușare prins prin batere la cald.

Lungime 123 mm, lățimea lamei 181 mm, greutate 999,83 grame.

Obiect descoperit la Grădiștea Muncelului (Sarmizegetusa), județul Hunedoara. Datare: Sec. I a.Chr”.

Prof. Marian Drăgoi: „Toporul a fost cu siguranță prima unealtă multifuncțională”

Profesorul universitar Marian Drăgoi, de la Facultatea de Silvicultură din Suceava, ne-a povestit, la rândul său, despre începuturile prelucrării lemnului și importanța acestei resurse, dar și a uneltelor aferente.

„Abraham Lincoln a lucrat, în tinerețe, ca muncitor forestier. Dacă aș avea opt ore pentru a tăia un copac, șase le-aș petrece ascuțindu-mi securea, spunea același om, ajuns președintele Statelor Unite. Relația omului cu uneltele pe care le-a folosit pentru a-si modifica mediul are o istorie multimilenara și, ori de câte ori, descoperim o astfel de unealta ne gândim, inevitabil la progres tehnologic.

Primele poduri au fost construite din bușteni despicați sau ciopliți cu primele topoare

Lemnul, inainte de a fi fost debitat cu fierăstrăul, putea fi doar despicat sau cioplit. Primele case, primele poduri au fost construite din bușteni despicați sau ciopliți cu primele topoare „specializate”, precum cele expuse la Muzeul de Istorie Națională, ce datează din perioada dacică. 

Fostul meu coleg, regretatul doctor Cristian D. Stoiculescu a refăcut harta vegetației forestiere din perioada celor două războaie dacice plecând de la basoreliefurile de pe Columna lui Traian și mergând efectiv de-a lungul văilor ce se deschideau pe malul stâng al Dunării, de la piciorul celebrului pod de la Drobeta-Turnu Serverin până la Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Toporul a fost cu siguranță prima unealtă multifuncțională, ce putea fi folosită și ca armă, în caz de nevoie. La un moment dat, fierarii acelor vremuri au intuit că ar fi benefic un unghi drept între muchia tăietoare și mult hulita coadă de topor, și așa a apărut cojitorul de lemne, ce a facilitat un control mai bun al verticalității zidurilor construite din bârne cioplite. În plus, din bârne cioplite s-au construit primele poduri, precum cel proiectat de celebrul Apolodor din Damasc.

Foto: Enciclopedia dacică

Iată că un simplu topor putea fi și armă în slujba dezbinării, și unealtă în slujba unor relații comerciale strânse, cum au fost cele dintre daci și romani, în perioada unirii celor două maluri ale Dunării prin acea magnifică punte a istoriei noastre”.

Nota redacției:

Piesele fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Imaginile în format digital sunt publicate de forestmania.ro în urma unui Acord semnat cu conducerea MNIR. Acordul are scopul de a mediatiza colecția de obiecte din lemn a muzeului și de a contribui la cunoașterea începuturilor prelucrării lemnului în țara noastră.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi