Campania anuală de împăduriri demarată de Direcția Silvică Iași  a început și va ține până la jumătatea lunii aprilie. Specialiștii din cadrul instituției, împreună cu voluntari, vor planta 108 hectare cu 588.800 de puieți forestieri.

„În campania de împăduriri, (sintagmă al cărui sens, oarecum militar, se justifică prin dimensiunea mijloacelor umane, financiare şi tehnice presupuse de această remarcabilă desfăşurare de forţe) din primăvara anului 2022, Direcția Silvică Iași va planta în regenerări artificiale, refaceri și completări suprafața de 108 hectare.

 În cele 341 șantiere se vor planta un număr de 588.800 puieți forestieri, din care: 55.4 mii buc. plop alb, 254.4 mii buc. gorun, 113.8 mii buc. stejar, 25.3 mii buc. cireș, 38.3 mii buc. frasin, 37.1 mii buc. paltin, 54 mii buc. salcâm, 0.5 mii buc. glădița, 1.7 mii buc. frasin p., 2.1 mii buc. mojdrean, 3.8 mii buc. sălcioară, 2.4 mii buc. salcie selecționată”, anunță Direcția.

„În această perioadă vor avea loc diverse acţiuni practice și teoretice, educativ – formative, constând în plantarea de puieţi, activități în pepinierele silvice și acțiuni de igienizare, la care sunt așteptați să participe pe lângă personalul silvic și voluntari de la diverse instituții, firme private sau organizații non-guvernamentale, membrii ai comunităţilor rurale şi urbane, în baza unor proiecte de voluntariat și parteneriate de colaborare, în condiții de pandemie.

Totodată, sprijinim acțiunile de împăduriri desfășurate de primării, școli sau alte instituții în diverse locații, prin furnizare de material săditor, consiliere şi asistenţă tehnică cu personalul silvic specializat.

Luna Plantării Arborilor, o ocazie de a ne întoarce la natură, o sărbătoare dedicată reînvierii naturii și continuarea ciclului vieţii, un important eveniment silvico- economic şi ecologic menit să sensibilizeze în fiecare dintre noi iubirea, grija, priceperea şi devotamentul pentru pădure, să conștientizeze rolul și importanța pădurilor în viața societății și în special în rândul tineretului, să determine formarea și manifestarea unei conduite adecvate în raport cu mediul natural.

Scurt istoric al campaniilor de împăduriri

Această sărbătoare a sădirii arborilor, cu o istorie oarecum bogată, îşi are începuturile în Statele Unite la iniţiativa ministrului Sterling Morton încă din anul 1872, ca o consecinţă a despăduririlor masive din perioada respectivă. Exemplul american s-a extins apoi în întreaga lume civilizată, în anul 1901, la primul Congres pentru silvicultură de la Paris, reprezentantul Franţei propunând o moţiune în favoarea stabilirii unei sărbători a arborelui în fiecare ţară, în a doua duminică a lunii octombrie, după modelul american, care să fie consacrată elevilor din şcoli pentru a planta  un arbore.

În România, la iniţiativa cărturarului Spiru Haret, ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice ,în anul 1902, a fost organizată „Serbarea sădirii arborelui”, acțiunea luând în timp caracterul unei adevărate sărbători naționale de primăvară.

Urmează în anul 1936, la iniţiativa ilustrului silvicultor Marin Drăcea, înalt funcţionar în Ministerul Domeniilor, lansarea manifestării „Luna plantării arborilor” împădurindu-se în acel an 3714 hectare, în cadrul a 2910 serbări cu 388 de mii de participanţi. Acţiunea a fost întreruptă în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind reluată în 1953 sub denumirea de „Luna Pădurii”, stabilindu-se prin lege perioada de desfăşurare martie – aprilie a fiecărui an. Din anul 1989, aceasta se serbează în perioada 15 martie – 15 aprilie, iar începând cu anul 2008, odată cu reeditarea noului Cod Silvic – Legea nr. 46/2008, se revine la vechea denumire, respectiv „Luna plantării arborilor “, titulatură sub care se desfășoară aceste manifestări şi astăzi.

În scopul creşterii gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare, în fiecare an începând din 2013, pe 21 martie, la nivel mondial este sărbătorită Ziua Internaţională a Pădurilor, declarată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.

Functiile pădurii si semnificatia lor

Pădurea sprijină agricultura prin perdelele sale de protecţie ce asigură sporirea umidităţii atmosferei în zona culturilor agricole, atenuează inundaţiile, înlăturînd formarea torenţilor, eroziunile solului, împiedică formarea râpelor, opresc mişcarea nisipurilor, diminuează şi slăbesc forţa vânturilor, ajută la înmagazinarea apei în solul câmpurilor, mărind astfel recolta.

Pădurea îl ocroteşte pe om şi contribuie la creşterea calităţii vieţii, veghează asupra sănătăţii omului, datorită efectelor benefice pe care le are asupra mediului în care trăim, ea contribuind şi la ionizarea aerului, distruge microbii prin emanaţii de fitoncide, asigură apă limpede şi curată, deţine funcţii estetice si recreative deosebite, înfrumusețând şi înnobilând peisajul.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă.

Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte, joacând un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi contribuind la menţinerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer.

Pădurea este o uriaşă uzină de oxigen, dar şi un important izvor de apă, în cursul unui an, un hectar de pădure purificînd 18 milioane metri cubi de aer şi reţinînd pe frunzele arborilor 80 de tone de praf, funingine, zgură şi alte substanţe nocive, poate reţine în sol peste 6 mii metri cubi de apă, cantitate echivalentă cu consumul anual de apă a 70 de persoane din mediul urban.

Apariţia şi dezvoltarea speciei umane este nemijlocit legată de pădure. Şi la această dată aproximativ 300 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în păduri. Pădurile acoperă 31% din suprafaţa terestră și au o contribuţie esențială la menţinerea unei clime globale stabile. Pădurea, un mozaic forestier cu unități amenajistice de diferite vârste și în diverse stadii de dezvoltare, are o importanță deosebită și reprezintă habitatul a aproape 80% din speciile de animale și munca silvicultorului, desfășurată în general în tăcere şi discreţie, este permanentă şi implică, pe lângă profesionalism şi disciplină, multă dăruire, atenţie şi, de ce nu, iubire pentru tot ce înseamnă arbore şi pădure”, se mai arată în comunicatul Direcției Silvice Iași, transmis cu ocazia ediției din acest an a acțiunilor de împădurire.

Rezultate în 2021

Programul lucrărilor de împăduriri și regenerări naturale al Direcţiei Silvice Iaşi din anul 2021 a cuprins o suprafață totală de 496 de hectare, din care 50 de hectare împăduriri integrale, 56 hectare de completări, 33 de hectare de refaceri-calamități și 357 hectare de regenerări naturale. De asemenea, s-au realizat împăduriri și regenerări naturale pe o suprafață totală de 530 hectare (57 ha împăduriri integrale, 67 ha de completări, 32 ha de refaceri-calamități și 374 ha de regenerări naturale).

Pentru toate lucrările executate în anul 2021 (împăduriri integrale, completări, refaceri-calamități, lucrări de mobilizarea solului în jurul puieților, lucrări de descopleșirea puieților de specii ierboase și lemnoase precum și lucrări de ajutorarea regenerărilor naturale), Direcția Silvică Iași a folosit, din fondurile proprii, 4.300.000 lei.

Sursa: Direcția Silvică Iași