În ultimul număr al revistei Bucovina Forestieră a fost publicat un interviu cu fondatorul MIS Grup, Emil Iugan. Din grup fac parte și Silvania Internațional și Montana Iugan, firme care se ocupă de exploatarea și prelucrarea primară a lemnului. Interviul a fost realizat de Laurențiu Ciornei, cercetător științific la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române.
Redăm integral interviul.
„Dacă la examenele de Bacalaureat ar fi impusă o probă specifică precum Bioeconomia, cu siguranță că multe dintre temele principale ar fi generate de activitatea economică a lui Emil Iugan, așa cum se dau azi subiecte din operele literere ale lui Liviu Rebreanu sau George Coșbuc. Năsăudean, ”fiu de oameni gospodari, crescători de animale și manager înnăscut”, așa cum este adesea prezentat de prof. univ. dr. Radu Rey, membru de onoare al Academiei Române, antreprenorul Emil Iugan a dezvoltat, pe Valea Ilvei, un model de business remarcabil. Despre Montana Iugan Silvania (MIS) se poate spune că reprezintă o paradigmă economică care își propune să creeze o economie circulară și durabilă, în care resursele biologice sunt folosite eficient și se minimizează impactul asupra mediului.
Aici, bioeconomia se concentrează pe transformarea resurselor biologice într-o gamă largă de produse și soluții inovatoare, inclusiv alimente, combustibili, materiale sustenabile și biomateriale. În principal, toată această industrie impusă de Emil Iugan se bazează pe principiile solide ale bioeconomiei precum biotehnologia, ingineria genetică, agricultura sustenabilă, silvicultura durabilă și managementul adecvat al resurselor naturale.
Emil Iugan a dovedit, încă acum mai bine de un deceniu, că bioeconomia reprezintă o oportunitate importantă de a răspunde noilor provocări de mediu, garantând nu numai o sustenabilitate sporită, dar și sprijinirea dezvoltării rurale, o potențială reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o sustenabilitate sporită a ciclului de producție și răspândirea inovației industriale de-a lungul întregului lanț de valoare.
Am fost la Lunca Ilvei și am văzut cum lucră împreună rotițele angrenajului dezvoltat de Emil Iugan pentru ca una dintre cele mai importante companii românești, campioană în industria lemnului, să facă și să mențină demnă performanța economică.
Bucovina Forestieră: Ce înseamnă pentru fondatorul Emil Iugan, Montana Iugan Silvania? Trecutul îl știm, prezentul îl vedem, ce va fi mai departe?
Emil Iugan: Acuma îs io, dar am un nepot care-i la specializare în Austria, anul ăsta gată masterul și sper ca la anul viitor să vină aici. Îi un copil bun, foarte modest și serios. Dar până atunci, acum, aci îs io. Iar, după mine, omul nu-i făcut să lucre numa până la pensie. Noi trebuie să fim activi cât timp Dumnezeu ne dă putere și putem mișca. Chiar dacă la un moment dat avem un venit suplimentar, care-i pensia, cred totuși că orice om trebuie să-și caute un job, să facă-de regulă, activități care să fie în folosul comunității. Oriunde ne pricepem, să punem mâna să facem ceva.
Bucovina Forestieră: Zona de munte, deosebit de ofertantă din punct de vedere al resurselor naturale, suferă din cauza depopulării. Poate cea mai nefericită din ultima perioadă. Muntenii nu pleacă doar din țară, ci și către alte zone ale țării cu o perspectivă mai bună. Ce ar fi de făcut ?
Emil Iugan: Totul, așa cum spuneam, resursele noastre de aici: pădurea, pajiștile, apele cu pești, piatra, trebuiesc integrate. Acestea sunt bogățiile noastre. Și astfel, încheiem cu depopularea. Pentru că motorul dezvoltării satului românesc a fost și va rămâne gospodăria țărănească. În această gospodărie țărănească s-au adunat, de-a lungul timpului, experiență, valori, cultură, tradiții obiceiuri și credință foarte sănătoasă pentru că acolo găsim trei generații care or trăit împreună și dacă vrem să găsim sistemul de bioeconomie circulară acolo e! Acum trebuie să-l readucem, să-l îmbunătățim. În Centrul nostru de Cercetări, Inovare și Promovare a Lemnului studiem conceptul de bioeconomie circulară în trei entități : gospodăria țărănească, forma asociativă (cooperative) și satul de munte. Revenind la gospodăria țărănească. În aceasta s-au dezvoltat valori, experiență și acolo găsim o simbioză între oameni, pământ, animale și mijloace de producție. Este un sistem unitar: omul este legat de pământ, pământul de om, își dau valoare reciprocă, împreună cu animalele și mijloacele de producție. Omul a respectat mereu natura, de secole, fără să treacă hotarul stabilit de Creația lui Dumnezeu. Puțină istorie, să-mi permiteți: între cele două războaie, s-a dezvoltat gospodăria țărănească și astfel a apărut o clasă socială foarte puternică: chiaburii, gospodarii satelor. Comuniștii i-au lichidat și s-a făcut agricultura socialistă. Noi, aici la munte, nu am fost cooperativizați, dar aveam de dat produse: lapte, ouă, carne, până și pana de gâscă. Nici nu și-au dat comuniștii seama că, punând această presiune, gospodăria țărănească de munte s-a dezvoltat. Banii pentru contracte nu erau mulți, dar erau buni. Laptele, carnea de vițel mergeau la export, pentru că proveneau dintr-o zonă deosebită, fără poluare, fără chimicale. A venit Revoluția, iar tot acest sistem, nemaifiind întreținut, s-a prăbușit, iar gospodăria țărănească s-a dezechilibrat. Omul nu a mai avut unde lucra, s-au desființat mii de locuri de muncă, acasă nu mai creștea nimic și atunci, generația de mijloc – cea mai în putere – a plecat din țară. Cine a rămas acasă ? Rămășițe ale unei gospodării tradiționale: bunicul, calul și nepotul. Și, uite așa, au apărut alte entități-păguboase: pământ fără familii, familii fără pământ-dezrădăcinați, fără identitate socială, și rămășițele de care spuneam (bunicul, calul și nepotul) care-i așteaptă pe cei plecați. Așa s-a stricat cel mai sănătos motor de dezvoltare al unei societăți normale. Noi, acum, venim cu proiecte care să ajute la întărirea acestei gospodării, să avem, din nou, un sat bun și viu.
Bucovina Forestieră: Lumea este o pădure în care ar trebui să ne găsim calea. Dumneavoastră, împreună cu familia, ați găsit-o. Dar, cei mai mulți dintre români, mai au șanse? Mai este românul conștient de valoarea ridicată a pădurii? Mai este românul frate cu codrul?
Emil Iugan: Încă este. Avem două legi nescrise și care încă mai funcționează: românul a trăit mereu bine împreună cu codrul, cu animalele. Toate uneltele sale au la bază lemnul. Iar cealaltă lege: românul bun nu taie niciodată un lemn din pădure fără știrea pădurarului.
Bucovina Forestieră: Domeniul silvic este printre cele mai legiferate sectoare de activitate economică. De ce oare?
Emil Iugan: Pentru că acum trebuie să fie favorizat hoțul. De aceea există această suprareglementare și suprataxare a sectorului forestier românesc! Îs atâtea de multe, că-s ca și gunoaiele pe apă. Deja sunt toxice, nu doar multe. Acum, ca să exploatez pădurea am nevoie, mai întâi, de o casă de avocatură. Atâtea anexe și reguli îs în caietele de sarcini că deja când numai ai intrat în pădure ești deja infractor. Sunt legi care se încalecă una pe alta, se completează degeaba. Caută de furt cheresteaua care-i deja în port, caută rumegușul, iar în pădure, la barieră, acolo unde se întâmplă totul, nu caută nimeni.
Bucovina Forestieră: Care ar fi principalele măsuri de aplicat în noua legislație forestieră, de exemplu noul Cod Silvic. La ce trebuie să renunțe decidenții și ce trebuie implementat?
Emil Iugan: Noi trebuie să cautăm, scrie și-n Biblie, cărările vechi. Adică acele sisteme și modele care au funcționat bine. La Revoluție aveam trei lucruri foarte bune: o pădure bine administrată, o clasă socială de silvicultori și muncitori în industria forestieră cum nu o să mai aibă nicodată România și cum nu a avut Europa. Și trei: o industrie forestieră nu chiar la vârful Europei, dar în plutonul fruntaș, pentru că ni s-a permis să exploatăm de la stuful din Deltă, de la paiele din Bărăgan, salcia și plopul din Lunca Dunării, până sus în vârful muntelui. Asta pentru valorificarea superioară a lemnului și a produselor subsecvente pădurii. Nu o să mai avem niciodată pădure bine administrată, o industrie de frunte, oameni bine calificați. Asta pentru că am avut un lanț de producție funcțional, care astăzi s-a rupt, a dispărut. 1.256 de întreprinderi din acest lanț, în care munceau peste un milion de oameni, au fost distruse.
Bucovina Forestieră: Susțineți că aveți, ca principiu de business, utilizarea lemnului din păduri pentru o perioadă minimă cu vârsta arborelui exploatat. Cererea pentru produse finite este, însă, tot mai mare. Va reuși această resursă greu regenerabilă să asigure continuitatea la nivelul propus de calitate?
Emil Iugan: Sigur! Doar că eu trebuie să iau din pădure ceea ce îmi dă silvicultura, nu ce vreau eu. Iar, silvicultura să-și facă treaba și să spună ce să iau, când să iau și cât să iau. La ora actuală, îs milioane de metri cubi de lemn care putrezesc în pădure pentru că nu le scoate nimeni. Se scoate fagul, care-i bun de mobilă, și îl dă la populație, la foc, că-i campanie electorală, iar lemnul de foc îl lasă să putrezească. Sunt terenuri invadate de specii mai puțin valoroase care nu sunt folosite ca biomasă pentru producerea de energie.
Bucovina Forestieră: Sunt voci, multe din zona politicului, a legislativului, care susțin ca exploatările din păduri, fie acestea și de producție, să fie interzise. Se simte compania Montana Iugan Silvania amenințată de o asemenea ipotetică măsură? Ar mai putea continua activitatea dacă, de exemplu anumite exploatări ar fi oprite pentru o perioadă de 10 ani, de exemplu?
Emil Iugan: Aceasta nu-i bine deloc! Înseamnă că nu știu ce-i pădurea, au văzut-o doar din mașină. Pădurea, peste tot în lume, trebuie îngrijită. Și doar de specialiști!
Sursa: Bucovina Forestieră
Felicitări pentru D-l EMIL IUGAN un om de valoare nu doar pentru zona noastră, pentru întreaga Românie și dacă măcar fiecare județ din România ar avea un asemenea om care să fie așa de patriot ca și D-l IUGAN și să formeze un grup de lucru în fruntea tarii pentru a face o strategie de dezvoltare a Românie pe termen lung care să nu o poată schimba nici un partid politic care ajunge la guvernare, doar sa respecte acea strategie de dezvoltare și atunci lucrurile ar întra pe făgașul normal . Încă odată felicitări pentru D-l EMIL IUGAN !!!