Cei din sectorul silvic îl cunosc pe Laurențiu Ciornei. Este doctor în economie, licenţiat în drept și jurnalism şi care, devenit pasionat de păduri, s-a licențiat și în Silvicultură. În prezent este cercetător științific la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române, în cadrul Departamentului Biodiversitate silvică şi protecţia ecosistemelor forestiere. A înființat și un ONG – Alianță Pentru Pădure, cu care are multe activități frumoase. În plus, un fin observator al sectorului, al decidenților, al trendurilor. Ne-a răspuns la câteva întrebări.

Forestmania.ro:  Suntem într-un context complicat. Avem presiunea PNRR cu împăduririle, avem infringement pe păduri, avem funcționar de la Garda Forestieră cercetat pentru modificări în sistemul SUMAL, ne pregătim de schimbări majore în Codul silvic, nu avem secretar de stat pe Păduri de foarte mult timp și lista poate continua. Autoritățile comunică foarte puțin, cei din sector la fel. Ce ar trebui comunicat și de către cine?

Laurențiu Ciornei:  Contextul este complicat de foarte mult timp. Cam din anii în care în România chiar se muncea după un anumit plan. După o metodologie unitară, după reguli și condiții similare care trebuiau respectate de toată lumea. Micile accidente sau diferitele presiuni au existat și vor exista. Important este cum sunt acestea manageriate, ce soluții adecvate se impun și cum devin acestea repere de luat în calcul și în viitor. Partea cu comunicarea este însă mai dificilă. Dacă înainte vreme comunicarea în instituțiile de stat era un sector de decor, acum – că are parte și de profesioniști – a devenit periculoasă. Presa nu mai poate juca, decât în foarte rare cazuri, rolul de informare strictă, de educare și de menținere a sănătății și stabilității sociale. Dimpotrivă! Informațiile nu se mai verifică, sunt prezentate trunchiat și, cel mai grav, tendențios. Aceasta este, într-adevăr, o mare problemă a noastră, a tuturor, nu doar a sectorului silvic, deși acesta suferă, probabil, cel mai mult.

Forestmania.ro: Ai spus recent, pe pagina ta de Facebook, că „sectorul forestier național este domeniul cel mai puțin evoluat din punct de vedere al aplicării tehnologiei moderne, iar acest lucru trebuie să se schimbe”. Te rog să dezvolți această idee. Pentru că avem, aici 2 chestiuni: ni se cere să gestionăm durabil pădurile, dar prin PNRR nu s-a dat 1 leu pentru utilaje. Și 2. Fonduri pentru fermieri sunt fără limite, dar pentru forestieri nu…

Laurențiu Ciornei:  Ar fi mult de povestit pe această temă. Cei implicați știu la ce m-am referit și nu doar pe Facebook am spus asta. Am rostit-o inclusiv în ședințe de guvern și cu multe alte ocazii. Nu mai amintesc de exploatarea materialului lemnos. Cum se face asta, cu ce utilaje. Nici de felul în care se fac măsurătorile pentru stabilirea volumului masei lemnoase, pe picior, de exemplu. Să spun doar de accesibilizarea în pădure. Cât s-a investit în ultimii ani pentru drumuri forestiere? Avem cea mai slabă dezvoltare pe acest segment din toată Europa. Suntem de râs, chiar. Mai ales că la noi s-a inventat și zicala: „drumul prost, scoate lemnul bun”, mai ales în etapa curățirilor. Nu cred că ar trebui să ne uităm prea des în ograda agricultorilor când este vorba de subvenții sau de alte fonduri. Ar trebui ca silvicii să se organizeze, să se unească și să găsească împreună căi de finanțare, fie acestea de la bugetul de stat, fie nerambursabile. Cu planuri și proiecte bine ticluite, cu soluții în spiritul dezvoltării durabile. Nu prea am auzit voci importante din sector care să solicite, bine argumentat, fonduri pentru îngrijirea pădurii. O Pădure de care depinde direct jumătate din populația țării.

Forestmania.ro: Ești cercetător. Ce cercetezi?

Laurențiu Ciornei: Punctual, lucrez la un algoritm care să evalueze din punct de vedere economic ecosistemele forestiere. Proprietarii de păduri (inclusiv statul) ar trebui să fie mai implicați în acest demers de dezvoltare durabilă a fondului forestier, dar trebuie să aibă certitudinea că acțiunile lor vor fi răsplătite, financiar, așa cum se cuvine. Câți dintre proprietarii de pădure primesc subvenții ca să nu le taie înainte de vârsta exploatabilității și să le îngrijească precum scrie la carte? Câți primesc bani pentru că pădurea lor stochează carbonul, sau țin terenul să nu prăpădească satele, sau purifică apa, aerul sau oferă ”băi” împotriva stresului sau multe alte beneficii arhicunoscute? Dar impozite și alte dări plătesc, nu-i așa?

Alte teme de cercetare personale privesc managementul spațiilor verzi din marile aglomerări urbane, soluții bazate pe natură, doar am fost școlit și la Universitatea Lund sau la Universitatea din Londra. Anul trecut am câștigat un proiect la Primăria Capitalei și am făcut un ghid pentru autorități. A fost bine primit, deși prost plătit.

Forestmania.ro: Parcă avem prea multă cercetare, prea multă birocrație, prea multe proiecte și în realitate, în „viața reală”, stăm foarte prost la cam toate capitolele… Adică stăm bine la teorie.

Laurențiu Ciornei: Prea multă birocrație: da, prea multe proiecte și prea multă cercetare: nu! Din pricina unei slabe susțineri a statului, mai ales financiară, nivelul cercetării este limitat. Asta nu în doar sectorul silvic, unde chiar avem potențial, ci în toată cercetarea. Am lucrat, și sunt implicat, în proiecte cu colegi din state ale Uniunii Europene și pot spune că au fost dese situațiile când specialiștii români și-au dovedit valoarea. Problema este, așa cum am mai spus, la lipsa de implicare a autorităților. Prea puține proiecte ajung să fie luate în seamă și implementate și din cauza faptului că în sistemul de stat sunt prea mulți oameni slab pregătiți. Tocmai aceia care iau decizia.

Forestmania.ro: O să putem să ne îndeplinim obligațiile din PNRR referitoare la împăduriri? Spun mulți că nu avem cadastru, nu avem puieți… De ce ne-am asumat ținte așa de ambițioase, dacă știam toate acestea? Sau cei care au scris PNRR nu le știau?

Laurențiu Ciornei: Problema lipsei cadastrului forestier este, din păcate, strigătoare la cer. Am discutat la minister, ne-am oferit să-l facem noi, cu bani puțini sau chiar gratuit. Au trecut ani… Acum, actualul ministru pare mai deschis și decis. Are și câțiva secretari de stat mai interesați să facă bine. Să vedem ce-o ieși! Puieții… Sper ca pepinierele Romsilva să poată rezolva această problemă, bine și eficient. Cum spuneam, sunt decidenți care consideră că le știu pe toate și nu au nevoie de consiliere de specialitate. Mai mult, au de partea lor și ignoranța.

Forestmania.ro: Toată lumea construiește cu lemn. Noi avem lemn, avem oameni care să-l scoată din pădure, avem fabrici care să îl prelucreze. De ce nu construim și noi clădiri publice din lemn?

Laurențiu Ciornei: Așa cum am mai spus sunt prea mulți decidenți, vremelnici ce-i drept, lipsiți de viziune. Clasa politică, profitând din plin de letargia societății, a creat un sistem găunos. În toate posturile de conducere sunt impuși oameni de partid. Aceștia sunt plimbați prin diferite structuri și nu numai că nu sunt în stare să facă față, dar sunt și foarte conservatori. Astfel, va fi tare greu să urnim căruța performanței fără anumite impulsuri.

Forestmania.ro: Pentru că tot vorbeam de fabrici… Avem mulți oameni care muncesc în acest sector. Și în silvicultură, și în zona de prelucrare a lemnului. Totuși, vocile lor nu se aud. Pe ei nu îi întreabă nimeni nimic (mă refer la politicieni, mass media) – deși se pricep. Ei nu contează. Deși… fără ei nu am avea nici scaune sau mese la care să stăm. Cum îți explici?

Laurențiu Ciornei: Ce întreprinzător ar mai avea curajul să își prezinte ”marfa” și performanțele unei prese care, în mare parte, vrea să arate societății doar fața hâdă a lumii. Iar anumite ONG-uri profită din plin de această situație, deoarece ”frica vinde”. În acest caz, o soluție ar fi ca acei întreprinzători care își sacrifică banii și o mare parte din viață pentru a face performanță în țara asta să se unească să creeze propriile instrumente de educare a societății, de diseminare a mesajelor corecte. Trebuie reluată educația de la zero, iar cineva trebuie să își asume acest canon. Cu această idee am plecat la drum când am fondat Asociația „Alianță Pentru Pădure”.

Forestmania.ro: Este foarte interesant acest paradox al României: avem doar „hoți” și „mafie” în sectorul silvic, dar avem cele mai faine păduri din Europa. Cum e posibil să coexiste aceste două lucruri?

Laurențiu Ciornei: E același răspuns ca la întrebarea anterioară. „Frica vinde”. Chiar foarte bine în România. Ce este mai atractiv decât imaginea unor dealuri „defrișate”, iar vina să fie pusă cârca unei bresle care este supusă și nu dă, mai niciodată, o replică pe măsură?

Forestmania.ro: Ca un observator al lumii pădurii, ce părere ai despre noua Gardă Forestieră Națională? Era nevoie?

Laurențiu Ciornei: Este o nouă structură care pare impusă la presiunea politicului, o clasă care, ca și presa, ”se hrănește” cu neadevăruri senzaționaliste pe care le exploatează în folosul propriu. Este, în primul rând, o palmă dată acelor care activează deja în structurile de control silvic. Reiau ideea cu decidenții slab pregătiți și care se comportă de parcă l-ar avea mereu pe Messi prin preajmă. Se duc ușor după fentă. Soluțiile prezentate de cercetători erau mai mult mai simple și mult mai ieftine. Dar, parcă ”dă” mai bine să aratăm că facem ”Armata pădurii”, pe hârtie. Ce mai contează că acei bani se puteau investi în sisteme de producere a energiilor alternative, care să reducă presiunea pe lemnul pădurii.

Forestmania.ro: Ai făcut Facultatea de Silvicultură ca să înțelegi un domeniu care te preocupa. Ai stat chiar și în mansarda unui ocol silvic, preț de câteva luni bune, ca să vezi pe pielea ta ce înseamnă munca la pădure. Povestește-ne puțin din acea perioadă.

Laurențiu Ciornei: Oh! Ar fi prea mult de povestit. Am trăit și în facultate, și la Ocolul Silvic Slănic, clipe minunate și le mulțumesc tuturor prietenilor cunoscuți acolo. Am o dragoste nedisimulată pentru pădurea românească, îmi doresc să ajut. Am fost, deseori, încurcat de teama de ageism, mai ales în facultate. Dar, clipele frumoase și pline de experiențe bune au fost copleșitoare.

Forestmania.ro: Hai să vorbim un pic despre Alianță Pentru Pădure. Sincer, ai competiție mare când vine vorba de strâns fonduri. Toate ONG-urile care acuză sectorul cer bani… Spune-ne ceva despre Alianță.

Laurențiu Ciornei: Noi, cu Asociația Alianță Pentru Pădure, ne implicăm cu fapte concrete, realizate de profesioniști, pentru ca obiectivele pădurii românești să se schimbe. Oferim suport, în special autorităților, astfel încât pădurile de stat să treacă de la o administrare bazată pe eficiență economică la un management sustenabil îndreptat către dezvoltare durabilă, protejarea biodiversității, îmbunătățirea calității mediului. Avem doar trei ani de funcționare și am reușit să câștigăm și să implementăm două proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, în care am propus soluții viabile. Am reușit, cu ajutorul voluntarilor, să împădurim de la zero, peste 20 de hectare de pădure. Ați aflat, de exemplu, despre Pădurea Campionilor pe care o facem, la Snagov, împreună cu Romsilva-Direcția Silvică Ilfov, Ocolul Silvic Snagov și campionii din Federația Română de Canotaj, în frunte cu doamna Elisabeta Lipă. De asemenea, am făcut numeroase acțiuni de ecologizare prin păduri. Suntem bucuroși de activitatea noastră și nu ne este teamă de concurența din punct de vedere al fondurilor financiare. Plus, românii nu au un imbold special în ceea ce privește voluntariatul, cu atât mai puțin să doneze bani. ONG-urile la care, bănuiesc, te gândești sunt subvenționate din alte fonduri, nu din buzunarele românilor. Anul acesta mai pregătim alt proiect pentru parcurile bucureștene, avem un parteneriat cu ALPAB, dar și alte surprize plăcute. Vă invit să ne urmăriți activitatea!

Mai multe detalii despre Alianță, AICI.