Numărul urșilor din România a crescut alarmant în ultimii ani, iar autoritățile locale trebuie să folosească cu mai mult curaj instrumentele legale existente pentru a proteja comunitățile, atrage atenția Istrate Ștețco, inspector-șef al Gărzii Forestiere Cluj.
Într-o analiză detaliată a situației cinegetice actuale, Ștețco a clarificat competențele instituționale și a explicat mecanismele din spatele crizelor tot mai dese generate de prezența marilor carnivore în apropierea comunităților umane.
Cine gestionează criza? Dincolo de atribuțiile Gărzii Forestiere
Potrivit inspectorului-șef, gestionarea populațiilor de urs, lup, râs sau pisică sălbatică nu intră în atribuțiile directe ale Gărzii Forestiere, ci revine de drept Direcțiilor Județene de Mediu. Cu toate acestea, instituția pe care o conduce intervine activ în situațiile de urgență, atunci când urșii ajung în intravilanul localităților, conform prevederilor Ordonanței de Guvern nr. 81. „În cazul unei situații de criză, se apelează 112, iar apoi este convocată o comisie formată din reprezentanți ai primăriei, medicul veterinar, gestionarul fondului cinegetic și forțele de ordine. Garda Forestieră intervine doar dacă nu există contract cu un gestionar al fondului cinegetic”, a explicat Ștețco.
Exemplul Teaca: un primar care și-a asumat decizia
Șeful Gărzii Forestiere Cluj a evidențiat cazul comunei Teaca din județul Bistrița-Năsăud, unde primarul Florin Oltean a aprobat recoltarea unui urs, respectând cu strictețe procedura legală. „Primarul din Teaca a avut curaj și a dat decizia de recoltare. Aceasta este soluția. Legea le permite acest lucru. Mulți primari se tem că li se vor face dosare penale, însă sunt la adăpostul legii dacă respectă procedura stabilită de OG 81”, a declarat Istrate Ștețco.
Acesta a subliniat că, în ciuda unui cadru legal bine definit, la nivelul județului Bistrița-Năsăud se observă încă o reticență puternică în asumarea unor astfel de decizii de către aleșii locali.
Radiografia cotelor de intervenție: 21 de urși recoltați în Bistrița-Năsăud
Bilanțul anului precedent arată că în județul Bistrița-Năsăud au fost recoltați integral cei 21 de urși prevăzuți în cota de prevenție. Deși au fost emise suplimentar șapte avize pentru opt exemplare, doar patru au fost efectiv extrase.
Principala barieră în calea unei intervenții eficiente rămâne birocrația și dinamica din teren. În unele situații, autorizațiile au sosit cu întârziere, iar în altele exemplarele vizate nu au mai putut fi identificate. La Braniștea, de exemplu, autorizația viza un mascul agresiv care distrugea livezile de cireși, însă în momentul intervenției în zonă au fost observate doar femele cu pui, fiind imposibilă extragerea.
Anatomia atacurilor de la Bichigiu: Ce s-a întâmplat de fapt?
Referindu-se la incidentele violente înregistrate recent în zona Bichigiu, Istrate Ștețco a oferit detalii tehnice bazate strict pe comportamentul natural și instinctual al urșilor, demontând speculațiile:
- Primul caz: O femeie a fost atacată după ce s-a apropiat neintenționat de cadavrul unei vaci ucise de un mascul. Animalul se afla în proximitate și și-a apărat prada.
- Al doilea caz: Un bărbat s-a poziționat accidental între o ursoaică și puii săi.
„Cred că a plâns un ursuleț, femela a crezut că e pericol și l-a atacat pe bărbat. Omul avea un cățel cu el, care a atacat un pui. Când a început să urle puiul, ursoaica l-a lăsat pe om și s-a dus la câine. Așa a scăpat”, a precizat inspectorul-șef.
Realitatea cifrelor: 13.000 de urși la nivel național
Istrate Ștețco a tras un semnal de alarmă sever, afirmând că populația de urs brun din România a crescut excesiv după interzicerea vânătorii în anul 2016.
| Indicator Populație Urs Brun | Valoare Actuală | Efectiv Optim |
| La nivel național | ~13.000 exemplare | 4.000 – 6.000 exemplare |
| În județul Bistrița-Năsăud | 1.121 exemplare (+117 față de anul trecut) | — |
„Populația a fost gestionată foarte rău”, afirmă tranșant Ștețco, bazându-se pe datele ultimului studiu realizat prin probe ADN.
Factori precum iernile tot mai blânde, lipsa prădătorilor naturali și fenomenul de habituare (obișnuirea urșilor cu prezența omului) au generat o rată ridicată de reproducere – până la 3-4 pui pentru o singură ursoaică – și, implicit, o exacerbare a conflictelor om-animal.
Soluții de viitor și recomandări pentru populație
Inspectorul-șef propune ca viitoarele cote de recoltare aprobate de minister să nu mai fie acordate „la paușal”, ci să prioritizeze strict exemplarele care intră în localități și produc pagube. Orice urs cu comportament deviant, care se hrănește din containere sau atacă sistematic gospodăriile, ar trebui extras de urgență. „Dacă o ursoaică cu doi pui vine și mănâncă de la container, puii asta vor învăța să facă și toate generațiile viitoare vor face la fel”, a avertizat Ștețco.
De asemenea, acesta le recomandă cetățenilor să nu interfereze sub nicio formă cu echipele de intervenție (jandarmi, vânător, veterinar), deoarece aglomerația și zgomotul determină retragerea ursului în zone greu accesibile și complică operațiunea.
Ghid de siguranță pentru drumeți:
- Nu mergeți niciodată singuri prin pădure.
- Faceți zgomot moderat (vorbiți, purtați un clopoțel) pentru a evita întâlnirile surpriză.
- Nu vă poziționați niciodată între o ursoaică și puii săi.
- Dacă întâlniți un urs, păstrați-vă calmul și sunați imediat la 112.
O notă pozitivă: Digitalizarea a îngenuncheat tăierile ilegale
În cadrul aceleiași intervenții, Istrate Ștețco a punctat și un succes major înregistrat pe componenta de silvicultură: reducerea drastică a furtului de lemn. Acesta pune rezultatele pe seama implementării stricte a aplicației Radarul Pădurilor (2014) și a platformei SUMAL II.
„Furtul de lemne a scăzut, fără discuții. Situația s-a schimbat radical. Dacă cineva ar fi curios să vadă imagini satelitare până în 2014 și cum arată astăzi munții, diferența este evidentă”, a concluzionat inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Cluj.
