Uniunea Europeană se confruntă cu o revoltă organizată: 18 guverne, printre care și România, și 17 organizații europene din sectorul forestier și agricol cer Comisiei Europene să revizuiască în regim de urgență regulamentul privind defrișările. Criticile vizează complexitatea, costurile administrative și impactul economic asupra producătorilor europeni.
O alianță tot mai amplă împotriva unei implementări nerealiste
Regulamentul (UE) 2023/1115 privind defrișările (EUDR), unul dintre cele mai ambițioase instrumente climatice ale Comisiei Europene, a devenit subiectul unei contestări fără precedent. Într-o declarație comună publicată marți, 17 organizații europene reprezentând fermieri, silvicultori, procesatori și industria lemnului cer includerea EUDR în pachetul de simplificare legislativă Omnibus anunțat de Bruxelles pentru acest an.
Semnatarii, printre care se numără CEI-Bois, EOS, Bioenergy Europe, Copa-Cogeca, CEPF și FEP, avertizează că actuala formă a regulamentului generează povară administrativă excesivă, lipsă de proporționalitate și riscuri majore pentru competitivitatea lanțurilor de aprovizionare europene.
„Simplificarea nu se poate face prin ghiduri care nu au valoare juridică și care sunt interpretate diferit de la o țară la alta. Este nevoie de modificarea regulamentului în sine”, arată organizațiile.
România se alătură apelului pentru revizuire
Poziția industriei europene este întărită de o scrisoare oficială semnată de miniștrii Agriculturii din 18 state membre, inclusiv România, transmisă recent Comisiei Europene și consultată de Reuters. Documentul cere revizuirea cerințelor de due diligence, amânarea aplicării și adaptarea regulamentului la riscul real de defrișare din fiecare stat membru.
„Trasabilitatea completă în interiorul pieţei UE cerută pentru toate materiile prime va fi extrem de dificil de realizat, dacă nu imposibil pentru unele produse”, se afirmă în scrisoare.
Semnatarii solicită, de asemenea, ca statele cu risc scăzut de defrișare, precum România, să fie exceptate de la aplicarea completă a regulamentului și să li se recunoască cadrele naționale deja existente pentru protecția pădurilor.
ASFOR (membru EOS): „Sprijinim obiectivele de mediu, dar nu putem sacrifica viabilitatea operatorilor români”
Asociația Forestierilor din România – ASFOR a atras atenția că modalitatea actuală de implementare a EUDR riscă să penalizeze tocmai operatorii corecți, cei care respectă legislația și contribuie la economia forestieră națională.
„Nu putem accepta ca pădurile României să fie tratate la fel ca zonele de pădure tropicală defrișate ilegal. Avem nevoie de un cadru proporțional, realist și adaptat condițiilor naționale. Sprijinim obiectivele de mediu, dar nu putem sacrifica viabilitatea operatorilor români. Avem nevoie de reguli care protejează pădurile, dar și locurile de muncă și capacitățile industriale din zonele rurale ale României.”, a declarat Ciprian Muscă, președintele ASFOR.
Bruxelles-ul ezită, industria se teme
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze direct conținutul scrisorii, însă oficialii europeni au indicat anterior că sunt „deschiși dialogului constructiv”. Însă pentru numeroși actori din industrie, răspunsul întârzie, iar incertitudinea crește.
România, prin vocea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, a susținut public că a semnat, împreună cu alte 10 state membre, o solicitare formală de amânare a aplicării regulamentului, arătând că „cerințele impuse agricultorilor și silvicultorilor sunt imposibil de pus în practică”.
Ce este, de fapt, EUDR?
EUDR – Regulamentul UE privind defrișările – interzice comercializarea în Uniunea Europeană a produselor care provin de pe terenuri defrișate după 31 decembrie 2020. Este vizat un set de produse-cheie: lemn, soia, carne de vită, cafea, cacao, ulei de palmier, cauciuc, dar și produse derivate.
Acestea vor putea fi introduse pe piața UE doar dacă sunt însoțite de informații clare privind geolocalizarea originii, documente justificative și un sistem de evaluare a riscurilor. Companiile mari trebuie să respecte regulile de la 30 decembrie 2024, iar IMM-urile din 30 iunie 2025.
