Arta de a prelucra lemnul nu este o îndeletnicire potrivită oricui, pentru că nu poate oricine simți „căldura” acestuia (metaforic vorbind), nu poate oricine simți felul în care lemnul „respiră” și prinde viață în mâinile potrivite. Pentru mulți dintre semenii noștri, lemnul rămâne a fi o resursă ca oricare alta, pe care o pot folosi pentru a-și construi o locuință, elemente de decor sau se pot încălzi iarna. Totuși, artiștii „se încălzesc” altfel prelucrând lemnul.

Interlocutorul nostru de astăzi se încălzește chiar mai mult, demonstrând elevilor săi că lemnul poate fi o poveste vie, pe care-și pot așterne iubirea, curiozitatea, empatia, uneori chiar necazul sau suferința. Fiind profesor, dar și meșter popular, acesta se bucură atât de propria pasiune pentru sculptură, cât și de sclipirea din ochii copiilor cu care lucrează sau îi vizitează expozițiile.

 A fi profesor este o misiune complexă, vitală pentru societate. Iar noi suntem siguri că domnul Grigore Posternac va rămâne în memoria elevilor săi drept cel care i-a învățat să vadă lemnul dincolo de aparențe. Grigore Posternac este profesor de educaţia tehnologică, grad didactic superior, la şcoala auxiliară nr. 6 din municipiul Chişinău, Republica Moldova. Vorbim despre o școală un pic mai diferită de cea clasică, fiind dedicată copiilor cu CES (cerințe educaționale speciale). 

Domnul Posternac mai este și membru al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova. 

Descoperirea pasiunii pentru lemn

Grigore Posternac este originar din orașul Briceni, Republica Moldova, iar activitatea de profesor de educație tehnologică a îmbrățișat-o abia după ce a profesat câțiva ani ca profesor de geografie. 

„În 2000, după cursurile de recalificare am îmbrăţişat domeniul educaţiei tehnologice în şcoală şi iată că au trecut 23 de ani de când sunt dascălul copiilor din şcoala auxiliară nr.6, Chişinău.”, ne-a povestit profesorul

Acesta definește lucrul cu lemnul ca fiind „o pasiune de altădată” care a prins o formă atât de frumoasă la maturitate, devenind activitatea sa de bază la momentul actual. Domnul Posternac ne-a descris primele interacțiuni cu lemnul, interes care s-a născut natural, nefiind moștenit din familie.

„Pasiunea am preluat-o de la alţi Meşteri Populari printr-un schimb de experienţă la diferite tabere de creaţie din Moldova şi România. Tehnologia confecţionării măştilor am deprins-o de la Toader Ignătescu – Suceava.”, a menționat domnul profesor.

Profesor pentru copiii cu CES (cerințe educaționale speciale)

Cu toții putem fi de acord că munca pe care o face domnul Posternac este una minunată și presupune o responsabilitate incredibil de mare. Întrebat despre rolul materiei pe care o predă, profesorul ne-a spus că obiectivul urmărit de aceasta este cel de „dezvoltare a abilităţilor copiilor cu CES, reabilitarea şi socializarea lor în societate.”  Pentru a atinge scopul propus, de 24 ani se folosește Prelucrarea artistică a lemnului, pentru a lucra individual cu fiecare copil.

„Tehnicile de prelucrare a lemnului practicate de elevi sub îndrumarea profesorului contribuie la descoperirea, dezvoltarea capacităţile creative ale sufletului, fanteziei, sârguinţei. Dar şi la reabilitarea şi socializarea lor.”, a mai menționat Grigore Posternac

Activitățile par a fi foarte interesante și distractive, fiind vorba despre prelucrarea placajului, cioplire pe contur, cioplire geometrică, cioplire în relief, perforarea, cioplirea în volum.

Întrebat despre felul în care și-a adaptat competențele și stilul de a preda, domnul profesor ne-a relatat faptul că programul de instruire a copiilor cu nevoi speciale este „adaptat strict necesităţilor elevilor, capacităţilor individuale fizice şi mentale”.

Cu privire la materialul folosit pentru activitățile de prelucrare artistică, domnul Posternac ne-a povestit că lemnul de tei, de salcie și cel de arin (care au o esență mai moale) sunt opțiunea perfectă, fiind ușor de prelucrat, iar rezultatul muncii oferind satisfacție copiilor.

O activitate foarte interesantă, care ne-a atras atenția, este cea de confecționarea vazelor decorative, întrebat despre felul în care contribuie această muncă la procesul de reabilitare și socializare a elevilor, profesorul ne-a răspuns

„Elevii perfecţionează abilităţile în efectuarea unor operaţii tehnologice, cum ar fi: măsurarea după dimensiunile date, tăierea cu ferăstrăul, lucrul cu dalta – dăltuirea, șlefuiesc cu smirghelul, finisajul (lăcuirea). Vazele decorative trezesc admiraţia şi sentimente estetice. Cele mai reuşite exemplare sunt dăruite oaspeţilor şcolii. Elevii văd rezultatul obţinut şi utilitatea socială a muncii lor.”

Pentru că, totuși, în esență vorbim despre un mediu de învățare, am fost curioși să aflăm și despre felul în care sunt evaluați elevii. Întrebat despre criteriile utilizate pentru a măsura progresul fiecărui elev în cadrul activităților de prelucrare a lemnului, domnul profesor le-a numerotat pe acestea: autoevaluarea, aprecierea colegilor, evaluarea profesorului, expunerea lucrării la expoziţiile pentru părinţi în cadrul şcolii.

Întrebat despre reacțiile copiilor, dar și a părinților acestora, domnul profesor ne-a  povestit despre uimirea și curiozitatea copiilor, care rămân surprinși de felul în care o rămurică sau o simplă buturugă de lemn poate deveni artă. Profesorul ne-a spus că entuziasmul prinde aripi după ce copiii încearcă și prind curaj, arătându-le lucrările celor dragi.

„Părinţilor le vine greu să creadă că lucrarea a fost executată de copilul lor, sun foarte mulţumiţi.”, a mai adăugat Grigore Posternac

Ne-am bucurat să aflăm că pe lângă elevii școlii auxiliare nr. 6, și alți tineri pot fi inspirați și motivați de dragostea pentru lemn și sculptură a domnului Posternac. Printre aceștia se regăsesc membrii cercului Meşteşugarii din Centrul Republican pentru Copii şi Tineret ARTICO, dar și copii care vizitează expozițiile sale.

„Experienţa mea în prelucrarea lemnului o transmit şi tinerilor pasionaţi în cadrul cercului Meşteşugarii din Centrul Republican pentru Copii şi Tineret ARTICO.”, ne-a mărturisit profesorul, adăugând că orice elev începând cu vârsta de 10 ani poate fi membru al cercului.

Membru al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova

Grigore Posternac este și Membru al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova din 1993, secţia Prelucrarea artistică a lemnului. În lunga sa listă de reușite se regăsește și titlul de Meşterul anului, fiind desemnat de Consiliul UMP, în anii 2009 şi 2019.

Grigore Posternac depune tot efortul pentru a transmite experiența sa tinerei generații. Meșterul participă la diverse târguri și expoziții, unde îi învață pe vizitatori câteva dintre tehnicile pe care le deține. Promovează arta lemnului și nu se rezumă la a-și expune lucrările, oferind în schimb, experiențe unice celor interesați de ce se ocupă.

„În 2024 am participat la un târg de caritate în Irlanda, Dublin din partea ambasadei ţării noastre. Organizatorii expoziţiilor adesea solicită ca meşterii nu doar să îşi expună lucrările, dar şi să demonstreze la modul practic procedeele de lucru în lemn. Eu, ca şi colegii mei, accept cu mult drag provocările de acest gen. Promovez arta lemnului la diverse expoziţii şi târguri, confecționând cu doritorii un fluieraş. După cum putem vedea în următoarele două imagini vizitatorii – părinţi şi copii – participă în număr mare la probele practice, aşa numite masterclass-uri.”, ne-a povestit Grigore Posternac

Planuri de viitor, sfaturi și idei

Domnul Posternac este optimist și încurajează îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale şi perfecţionarea cadrelor didactice pentru a îmbunătăți predarea educației tehnologice în școli. Acesta consideră esențială și promovarea meseriilor care presupun prelucrarea lemnului, precum ar fi cea de tâmplar, meșter de mobilier sau chiar sculptor.

Întrebat despre felul în care ar putea copiii sau începătorii să manevreze instrumentele de lucru mai complexe, acesta a recomandat ca la început de drum să se exerseze cele mai simple tehnici (pirogravarea, tăierea cu ferestrăul de traforaj manual, tăierea pe contur, cioplirea geometrică, cioplirea în relief, cioplirea în relief cu traforare, cioplirea în volum, sculptura ), urmând ca treptat să ajungă la un nivel mai complex.

Pe final de discuție, Grigore Posternac a plusat pe importanța respectării tehnicilor securității muncii și pe folosirea instrumentelor în strictă conformitate cu destinaţia lor.

Sabrina Vacari

redactie@forestmania.ro