Transformarea pădurilor naturale în păduri parc este un subiect intens dezbătut, aflat la intersecția dintre conservarea mediului și crearea de spații recreative accesibile pentru comunitate. Recent, cazul Pădurii Crâng din Buzău a devenit emblematic pentru această temă, în urma unei decizii definitive a Curții de Apel Ploiești, care a anulat studiul privind transformarea acestei păduri într-o pădure parc.
Pădurea Crâng: un echilibru fragil
Pădurea Crâng, parte din vechii Codri ai Vlăsiei, este o rezervație naturală cu o biodiversitate valoroasă. În 2022, Consiliul Local Municipal (CLM) Buzău a aprobat un proiect care viza transformarea pădurii într-un spațiu recreativ modern, incluzând piste pentru biciclete, puncte de informare și iluminat public. Potrivit documentației, intervențiile urmau să fie realizate fără defrișări și cu materiale ecologice, ocupând aproximativ 4% din suprafața totală a pădurii.
Însă, proiectul a fost contestat de specialiști în protecția mediului, printre care Haritina Crăiță, fost evaluator de mediu. Conform acesteia, studiul nu a luat în considerare statutul de rezervație naturală al pădurii, neincluzând măsuri clare de protejare a stejarilor seculari și a speciilor rare, precum laleaua sălbatică. Instanța a dat câștig de cauză acestor argumente, anulând hotărârea CLM și reafirmând obligația autorităților de a respecta reglementările privind protecția mediului.
Argumentele pro și contra transformării în pădure parc
Pe de o parte, susținătorii proiectului afirmă că transformarea pădurii într-o pădure parc ar facilita accesul publicului larg, oferind infrastructură pentru activități recreative, educaționale și sportive. Proiecte similare au fost implementate cu succes în alte zone, cum ar fi Parcul Național Văcărești din București, care combină conservarea biodiversității cu un acces controlat al vizitatorilor.
Pe de altă parte, opozanții susțin că orice intervenție antropică poate altera echilibrul natural al ecosistemului, mai ales în contextul în care pădurile urbane sunt tot mai afectate de poluare și schimbări climatice. Un exemplu similar este cazul Pădurii Băneasa, unde extinderea infrastructurii a dus la reducerea biodiversității și la creșterea fragmentării habitatului.
Ce urmează pentru Pădurea Crâng?
Autoritățile locale așteaptă motivarea instanței pentru a stabili pașii următori. Viceprimarul Buzăului, Ionuț Sorin Apostu, a declarat că un nou studiu științific de fundamentare este în desfășurare, în colaborare cu Academia Română, pentru a identifica măsurile optime de protejare a speciilor din zonă. De asemenea, există obligația reîmpăduririi a 50 de hectare în următorii 10 ani, ceea ce ar putea compensa, într-o anumită măsură, efectele negative ale intervențiilor anterioare.
Concluzie: O Abordare Integrată
Cazul Pădurii Crâng subliniază necesitatea unei abordări echilibrate între protecția mediului și dezvoltarea urbană sustenabilă. În timp ce accesibilitatea pădurilor pentru public este importantă, orice proiect trebuie să respecte reglementările ecologice și să includă măsuri clare de protejare a biodiversității. Pe viitor, implementarea unor studii riguroase și consultarea specialiștilor în ecologie pot asigura că pădurile urbane rămân atât spații naturale valoroase, cât și locuri de recreere pentru comunități.
