„Urgență majoră! Arde pădure! Vă rugăm să sprijiniți cu tot ce puteți la stingerea incendiului!” – este apelul disperat lansat de Primăria Greci în noaptea de 14 iulie 2025. Un incendiu puternic de vegetație a izbucnit la marginea localității Greci, județul Tulcea, în apropierea Parcului Național Munții Măcinului. Flăcările au afectat peste 80 de hectare de pădure și s-au apropiat periculos de locuințele localnicilor.
Incendiul s-a manifestat violent, cu degajări masive de fum și flăcări ce au cuprins până și coronamentul pădurii de conifere. Intervenția terestră a fost extrem de dificilă, din cauza terenului accidentat și greu accesibil, fiind necesară mobilizarea unui elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație al MAI, echipat cu sistemul Bambi Bucket, pentru a sprijini eforturile de stingere din aer.
Potrivit ISU Tulcea, intervenția s-a desfășurat pe parcursul întregii nopți și a implicat 25 de pompieri militari cu patru autospeciale de stingere, echipaje SMURD, reprezentanți ai Ocolului Silvic, ai Administrației Parcului Național Munții Măcinului, precum și serviciile voluntare pentru situații de urgență din comunele Greci, Cerna și Hamcearca.
ASFOR avertiza încă din 2023
Evenimentul de la Greci nu i-a surprins pe specialiștii Asociației Forestierilor din România – ASFOR. Încă din 2023, zona a fost desemnată drept zonă-pilot în cadrul proiectului internațional TREEADS, tocmai datorită riscului ridicat de incendii. În 2024, aici a fost organizat un amplu exercițiu de simulare a unui incendiu de pădure. Obiectivul: testarea capacității de intervenție în situații-limită și evidențierea vulnerabilităților unei regiuni cu vegetație inflamabilă – stepă, pin și terenuri uscate – într-un climat tot mai instabil.
„Zona Munților Măcinului este o regiune cu risc ridicat de incendii. Avem vegetație de stepă, pin și terenuri uscate, expuse constant vânturilor puternice și temperaturilor extreme. În 2024, prin proiectul TREEADS, am desfășurat un exercițiu preventiv tocmai pentru a arăta că aceste riscuri nu sunt ipotetice – sunt reale și prezente”, a declarat Ciprian-Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Simularea de atunci a evidențiat lipsa infrastructurii de acces rapid, dificultățile de intervenție în zonele stâncoase și importanța esențială a sprijinului aerian. Din păcate, incendiul din 14 iulie 2025 confirmă în mod dramatic toate aceste riscuri.
„Este vital să învățăm din ceea ce s-a întâmplat la Greci. Nu este un accident izolat. Este un semnal de alarmă că trebuie să investim în prevenție, educație și echipamente, să sprijinim comunitățile și să integrăm mai bine silvicultura în strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice”, a mai adăugat președintele ASFOR.
O problemă structurală
Incendiile de vegetație și pădure au devenit un fenomen tot mai frecvent în România. Cauzele sunt multiple: de la schimbările climatice și seceta severă, la intervenții umane neglijente (focuri aprinse necontrolat), dar și lipsa unor sisteme moderne de monitorizare, prevenție și reacție rapidă.
În ultimele zile, și alte regiuni ale țării au fost afectate – Delta Dunării, județele Vrancea și Mehedinți – iar autoritățile au emis coduri portocalii de caniculă și vânt uscat, condiții care favorizează extinderea incendiilor.
Potrivit Green Report, România înregistrează o creștere cu 35% a numărului de incendii forestiere față de media ultimului deceniu, iar județul Tulcea se numără printre cele mai expuse zone.
România are nevoie urgentă de infrastructură forestieră – drumuri de acces care să permită intervenția rapidă a echipelor și utilajelor – dar și de programe eficiente pentru colectarea și valorificarea resturilor vegetale și a biomasei inflamabile. Acestea reprezintă un combustibil natural care, în perioadele caniculare, se poate aprinde ușor și distruge ecosisteme întregi.
Apel către comunități și autorități
Primăria Greci, prin vocea primarului, a transmis un apel către cetățeni să se implice – fiecare cum poate – pentru a limita pagubele. Solidaritatea comunității a fost esențială pentru ca incendiul să fie ținut sub control înainte de a ajunge la gospodării.
Este momentul ca autoritățile centrale să acorde o atenție reală și susținută zonelor cu risc ridicat, precum Munții Măcinului. Exercițiile precum cel organizat de ASFOR în 2024 nu trebuie să rămână excepții, ci să devină o practică standard, integrată în politicile publice de prevenție, pregătire și siguranță forestieră.
