Un cercetător de la Universitatea Kyoto din Japonia, Koji Murata, s-a întrebat dacă „ar putea construi o casă de lemn pe Lună sau pe Marte” și a decis să testeze teoria creând un satelit din lemn, relatează CNN.
Cercetări recente de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) au descoperit că 10% din aerosolul atmosferic din stratosferă conținea particule metalice de la nave spațiale, inclusiv sateliți. Impactul pe termen lung al acestor fragmente de metal este necunoscut, dar oamenii de știință sunt îngrijorați că ar putea deteriora stratul fragil de ozon al Pământului.
Sateliții din lemn ar fi mai buni pentru planetă, oferind totuși aceeași funcționalitate ca omologii lor din metal, spune Murata.
El și echipa sa lucrează la proiect timp de patru ani și au trimis mostre de lemn în spațiu în 2021 pentru a testa rezistența materialului la condițiile spațiului.
Acum, lucrează cu agenția spațială a Japoniei (JAXA) și NASA pentru a trimite satelitul prototip, numit LingoSat, pe orbită la începutul anului viitor.
„La sfârșitul vieții, sateliții reintră în atmosferă. Diferența este că lemnul din LingoSat va arde și în cele din urmă va deveni un gaz, în timp ce metalele devin particule fine în schimb”, spune Murata.
„Când folosești lemn pe Pământ, ai probleme de ardere, putrezire și deformare, dar în spațiu, nu ai acele probleme: nu există oxigen în spațiu, deci nu arde și nu există creaturi vii, ca să putrezească”, spune el.
Ce fel de lemn a fost testat?
Testele echipei efectuate la Stația Spațială Internațională au descoperit că lemnul este remarcabil de rezistent în spațiul cosmic.
Pentru satelit, Murata a testat trei tipuri de lemn: mesteacănul lui Ermann (Betula ermanii) – care se găsește frecvent în Asia de Est, cireș japonez și magnolia obovata – o specie originară din Japonia. În timp ce chiparosul și cedrul ar fi tipuri de lemn mai comune pentru construcții, echipa „a ales materiale care ar putea rezista la lucrări cât mai detaliate posibil”, din cauza dimensiunii mici a sateliților, spune Murata.
În cele din urmă, a fost ales lemnul de magnolie, deoarece celulele sale sunt mici și uniforme ca mărime, ceea ce face ca lemnul să fie mai ușor de prelucrat și mai puțin probabil să se rupă, spune el.
Sursa: CNN
