Un marteloscop este o suprafață demonstrativă de pădure, de obicei de 1 hectar, unde fiecare arbore este inventariat individual. Se măsoară diametrul și înălțimea, se notează specia, calitatea lemnului și, foarte important, se înregistrează microhabitatele – acele elemente ecologice valoroase precum cavități, crăpături, cuiburi, mușchi, licheni sau fructificații de ciuperci.
Această metodă de instruire și cercetare este dezvoltată și coordonată de Integrate Network, o rețea europeană dedicată integrării biodiversității în gospodărirea pădurilor. Rețeaua este astăzi susținută de Integrate Network Multi-Donor-Trust-Fund, sub egida Institutului European de Silvicultură (EFI).
O rețea în continuă creștere
Din 2013, când a început proiectul „Integrate+”, marteloscopurile s-au răspândit rapid: în prezent există peste 270 de situri în 27 de țări europene, cu mai bine de 100.000 de arbori documentați. Toți au fost măsurați și descriși după aceeași metodologie, ceea ce face ca datele să fie comparabile între regiuni și între țări.
Cum funcționează?
Marteloscopurile sunt utilizate în special pentru instruire. Participanții – silvicultori, proprietari de păduri, studenți, factori de decizie – intră în rolul de gestionari forestieri și iau decizii „virtuale”: ce arbori ar tăia, ce arbori ar păstra. Cu ajutorul unui software interactiv, ei pot vedea imediat cum se schimbă valoarea economică și ecologică a arboretului. Astfel, marteloscopul devine un laborator viu, unde se învață prin experiență directă.
O hartă interactivă pentru toți
Pentru a valorifica și mai mult datele adunate, Integrate Network a creat o hartă interactivă accesibilă online. Oricine – de la jurnaliști și cercetători, până la studenți sau factori de decizie – poate explora baza de date: fie la nivelul celor șapte regiuni biogeografice, fie până la fiecare arbore individual.
Ce arată datele?
Analizele realizate pe baza bazei de date scot la iveală tendințe relevante:
- Speciile pionier (mesteacăn, paltin, pin) apar frecvent la diametre mici, în timp ce stejarul și bradul domină clasele mari de diametru, indicând arbori maturi.
- Microhabitatele diferă între regiuni: în zona mediteraneană sunt frecvente cavitățile, în Atlantic abunda epifitele, iar în Pannonia se remarcă lemnul mort.
- Subțirimea arborilor (slenderness) variază: arborii mediteraneeni sunt mai scunzi și mai groși, mai rezistenți la stres climatic, pe când cei din regiunile boreale sunt mai înalți și mai subțiri, vulnerabili la vânt.
Dincolo de instruire – o resursă pentru cercetare
Extinderea rețelei arată interesul tot mai mare al practicienilor, universităților și centrelor de formare. Chiar dacă marteloscopurile nu sunt amplasate sistematic și nu pot reprezenta statistic întreaga Europă, consistența metodologică a măsurătorilor le face o bază solidă pentru cercetare aplicată.
Întrebările care pot fi explorate sunt multiple:
- Ce specii favorizează apariția microhabitatelor?
- Cum influențează diametrul arborelui stabilitatea structurală?
- Care este rolul compoziției speciilor în reziliența pădurilor?
Cu peste 100.000 de arbori înregistrați și o rețea în continuă expansiune, marteloscopurile reprezintă astăzi o arhivă vie a pădurilor europene – la granița dintre educație, practică și cercetare.
