Europa a dat semnalul, iar România are toate atuurile să fie în prima linie. Adoptarea Recomandării privind Noul Bauhaus European (NEB) de către Consiliul UE nu este doar o formalitate birocratică de la Bruxelles; este, în esență, „certificatul de naștere” al unei noi ere în construcții, unde lemnul devine materialul strategic numărul unu.
Pentru noi, cei care trăim din și pentru pădure, acest document confirmă ceea ce am susținut mereu: lemnul este singura soluție reală pentru orașe sustenabile, frumoase și sănătoase.
Ce aduce NEB în curtea noastră?
Conceptul lansat de Ursula von der Leyen – „frumos, sustenabil, împreună” – coboară acum din sfera ideilor în cea a politicilor publice. Chiar dacă Recomandarea nu este obligatorie juridic, ea devine busola pentru fondurile europene. Practic, cine construiește „verde” și folosind resurse locale (bioeconomie), va avea prioritate la finanțare.
De ce este România „vedeta” acestui context?
Avem peste 6,5 milioane de hectare de pădure și, mai important, avem o resursă regenerabilă care stochează carbonul. Într-o Europă care caută abordarea „whole-life carbon” (amprenta de carbon pe tot ciclul de viață), o clădire din lemn este o „baterie de carbon”, spre deosebire de una din beton, care este o sursă masivă de emisii.
5 Direcții prioritare pentru sectorul forestier românesc
Pentru a transforma această oportunitate în realitate, industria noastră trebuie să apese pedala de accelerație pe câteva fronturi cheie:
- De la cherestea la CLT și Glulam: Trebuie să creștem valoarea adăugată acasă. Recomandarea NEB încurajează utilizarea materialelor bio-based. România trebuie să investească masiv în fabrici de lemn stratificat (CLT) pentru a nu mai exporta materie primă, ci elemente de construcție gata de asamblat.
- Modernizarea normativelor: Nu putem construi viitorul cu legi din trecut. Este vitală actualizarea normelor tehnice de construcție și de siguranță la foc pentru a permite clădiri multietajate din lemn, așa cum vedem deja în Austria, Franța sau țările nordice.
- Achiziții publice verzi: Statul trebuie să dea exemplul. Școlile, grădinițele și centrele culturale noi ar trebui să aibă, prin lege, un procent minim de lemn în structură.
- Renovarea „bio-based”: România are un fond locativ imens care necesită eficientizare energetică. Soluțiile de izolare cu fibră de lemn sau panourile prefabricate din lemn sunt mult mai eficiente și mai prietenoase cu mediul decât variantele sintetice.
- Pădurile urbane: Modelul parcului Făget din Cluj trebuie multiplicat. NEB pune preț pe soluții bazate pe natură, unde pădurea nu e doar „la munte”, ci devine parte integrantă a spațiului urban.
Vocea industriei: „Avem nevoie de curaj politic”
Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, punctează esențialul: „Avem păduri, tradiție și potențial. Acum avem nevoie de curaj politic să aliniem legislația și finanțarea la această viziune. Mai mult lemn românesc în clădiri înseamnă mii de locuri de muncă în zonele rurale și un mediu construit cu adevărat durabil. Minimum 30% lemn românesc în construcții publice este o soluție nu o utopie.”
Noul Bauhaus European ne invită să ne reîntoarcem la materialele naturale, dar să le folosim cu tehnologia secolului XXI. Pentru industria forestieră din România, acesta este momentul în care silvicultura responsabilă întâlnește arhitectura de avangardă.
Noul Bauhaus European nu este o modă trecătoare. Este o strategie de transformare economică. Dacă știm să jucăm inteligent această carte, lemnul românesc va deveni simbolul noii estetici europene: o estetică a respectului pentru natură și pentru generațiile viitoare.
Să punem lemnul la treabă!
