Cele şapte primării din zona montană a judeţului Bistriţa-Năsăud, care au câştigat proiecte europene pentru construcţia de centrale pe biomasă care să producă atât energie termică, cât şi energie electrică, riscă să piardă banii europeni obţinuţi pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru că nu se prezintă nimeni la licitaţii.
Este vorba despre primăriile comunelor Maieru, Târlişua, Ilva Mare, Ilva Mică, Telciu şi Lunca Ilvei, dar şi de primăria oraşului-staţiune Sângeorz-Băi, toate deţinând suprafeţe importante de pădure.
Primarul comunei Maieru, Vasile Borş, primul din judeţ care a depus un astfel de proiect pe fonduri europene, spune că motivul pentru care nu se prezintă nicio firmă la licitaţii este acela că tehnologia prevăzută în proiect este deja depăşită, iar Ministerul Fondurilor Europene nu ar fi dat curs cererii de modificare a proiectului.
„Vă spun ce se întâmplă: dacă eram într-o ţară cât de cât – cum să-i spun, normală, unde funcţionau lucrurile bine, să zicem în Polonia, aceste proiecte nu se blocau. Atunci când a fost depusă cererea de finanţare şi studiul de fezabilitate întocmit, a fost cam pe la sfârşitul lui 2016. A durat trei ani şi ceva până s-au hotărât să facă evaluarea şi dacă ni se va permite să producem atât energie termică, cât şi energie electrică. Am fost primul care a semnat un asemenea contract de încălzire pe biomasă, am încercat să facem achiziţia, să putem da drumul la lucrări. Nu depune nimeni ofertă, pentru că acea tehnologie este depăşită, nici nu se mai fabrică. Aşa sunt toţi, şi Sângeorz-Băi, că mă sună colegii primari, ce să facem. La minister (Ministerul Fondurilor Europene – n.r.) am făcut adrese, nu ai cu cine să discuţi pur şi simplu, să îşi asume o responsabilitate, adică să spună: ‘faceţi achiziţia, luaţi tehnologie nouă şi încadraţi-vă în sumele alea’, dacă nu mai vor să schimbe nici sumele”, a declarat Vasile Borş.
Edilul din Maieru, care este şi cea mai mare comună din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu aproximativ 8.000 de locuitori, a adăugat că există riscul ca proiectul privind construcţia centralei pe biomasă să se blocheze, în condiţiile în care aceasta ar fi asigurat atât mare parte din consumul public de energie electrică, cât şi încălzirea instituţiilor publice şi a şcolilor la costuri cu 30-40% mai mici decât în prezent.
La Ilva Mică, unde există deja o centrală pe biomasă veche de peste 15 ani şi s-ar fi dorit construcţia uneia noi, care să producă şi energie electrică, primarul Aurel Horea spune că nu doar soluţia tehnică ar fi de vină pentru lipsa ofertelor la licitaţii, ci şi preţurile materialelor, care au crescut foarte mult.
„Proiectul a fost demarat undeva prin 2016-2017, atunci erau alte costuri. E posibil să fie şi tehnologia depăşită. Sunt toate câte un pic: poate să fie şi soluţia propusă, dar cel mai mult sunt preţurile care au crescut foarte mult”, a explicat Aurel Horea.
Potrivit datelor publicate pe SEAP, primăria comunei Maieru a încercat de trei ori să atribuie contractul pentru proiectarea şi execuţia centralei pe biomasă, în valoare de aproximativ 12 milioane de lei, însă de fiecare dată licitaţia a fost anulată pentru că nu a fost depusă nicio ofertă.
Primăria oraşului-staţiune Sângeorz-Băi, care a estimat lucrările de proiectare şi execuţie a centralei pe biomasă la aproximativ 13 milioane de lei, a anulat procedura de licitaţie de două ori.
Cele şapte proiecte din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost depuse pe POIM, Axa Prioritară 6 – „Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon”, şi au o valoare totală de peste 100 milioane de lei, din care cofinanţarea reprezintă 85%. Proiectele au termene de finalizare cuprinse între lunile aprilie – decembrie 2023.
Sursa: administratie.ro
