Continuăm seria editorială specială Forestmania.ro cu analiza perspectivelor economice și sociale. După un 2025 marcat de incertitudine, ce ne rezervă anul viitor? Vom avea prețuri mai mari la lemn? Se va relansa piața construcțiilor? Cuvântul de ordine pentru economie este „prudență”, iar pentru criza acută de personal soluția este unanimă: tehnologizarea masivă și o nouă abordare în educație.
Piața lemnului: „Optimism rezervat” și prudență
Niciunul dintre liderii intervievați nu prevede o explozie a pieței sau o relansare rapidă în 2026, ci mai degrabă o perioadă de consolidare și așezare, dependentă de contextul economic general.
Prof. dr. ing. Lucian Curtu, Decanul Facultății de Silvicultură din Brașov, anticipează menținerea tendințelor observate în acest an, avertizând că, cel puțin în România, condițiile economice nu se vor îmbunătăți considerabil. Aceeași viziune precaută o împărtășește și Conf. dr. ing. Ciprian Palaghianu, Decanul Facultății de Silvicultură din Suceava. El se declară un „optimist pragmatic”, văzând 2026 ca pe un an de consolidare, dar „sub nicio formă de expansiune rapidă”.
Din perspectiva educației preuniversitare, Alina Cuciurean, managerul Colegiului Silvic „Bucovina”, se definește ca un „optimist prudent”. Ea anticipează pentru producție o stabilizare a prețurilor lemnului datorită cererii din construcții verzi, dar cu fluctuații regionale. La nivelul colegiului, se pregătesc pentru scenarii mixte, diversificând sursele de finanțare.
Din zona de administrare silvică, semnalele indică nevoia de eficiență. Ing. Robert Andraș (Șef Ocol OSR Zetea) recomandă o abordare de „prudență moderată”.
O problemă critică: Lemnul de mobilă ajunge pe foc
O temă dureroasă este ridicată de Ing. Ioan Farcaș (Vicepreședinte ASFOR) și susținută de Dumitru Blaga (Președinte APMR): risipa de resursă valoroasă.
Ioan Farcaș explică faptul că, din cauza legislației și a logisticii deficitare, calitatea lemnului fasonat, în special fagul, se degradează rapid, ajungând lemn de foc în loc să fie valorificat superior în industrie. Dumitru Blaga întărește această idee, subliniind că materia primă trebuie să fie „mai bine sortată și de o calitate superioară”, pentru a crea valoare adăugată reală.
Viziunea strategică: „Cele 4 Linii Roșii”
O perspectivă de ansamblu vine din partea președintelui ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, care privește spre 2026 cu un „optimism rezervat, bazat pe prudență activă”. Acesta mizează pe o revenire a cererii, în special dacă proiectele de infrastructură și programul „Green Deal” vor începe să folosească lemnul la adevăratul său potențial.
„Lemnul este materialul viitorului în Europa, iar România are o resursă fantastică. Totuși, ne pregătim și pentru scenarii de stagnare. Strategia noastră pentru 2026 – pe care am numit-o simbolic «Cele 4 Linii Roșii» – se bazează pe consolidarea pieței interne și pe valorificarea superioară a biomasei. Nu putem depinde doar de exporturi; trebuie să construim România cu lemn românesc”.
Criza forței de muncă se rezolvă cu tehnologie și programe dedicate
Deficitul de personal calificat este una dintre cele mai serioase vulnerabilități ale sectorului. Totuși, sectorul a încetat să se plângă și a început să inoveze.
Mecanizare și Educație: Președintele ASFOR este tranșant: „Criza forței de muncă nu se rezolvă cu lamentări, ci cu mecanizare și educație”. El subliniază că viitorul aparține operatorilor de utilaje complexe, unde un singur utilaj face munca a 10 oameni.
Forestierul Digital și Programe de Atragere: Mediul academic reacționează rapid.
La Suceava, Decanul Ciprian Palaghianu vorbește despre formarea unei noi generații de „forestieri digitali”, capabili să utilizeze AI și GIS. La Brașov, Decanul Lucian Curtu subliniază utilizarea dronelor și a scanerelor LiDAR pentru a crește atractivitatea sectorului pentru tineri.
O perspectivă extrem de valoroasă vine din preuniversitar.
Alina Cuciurean dezvăluie planul Colegiului Silvic „Bucovina” pentru 2026, bazat pe „atragere și automatizare”. Colegiul lansează programul „Perform Bucovina”, care oferă burse și stagii plătite în parteneriat cu Romsilva și firme private, cu focus pe competențe digitale precum utilizarea dronelor și a simulatorului John Deere. Mai mult, managerul anunță un proiect important împreună cu echipa decanului Palaghianu pentru cursuri hibride, „transformând criza în oportunitate de inovare”. Iar rezultatele se văd deja: sondajele arată o creștere semnificativă a numărului de elevi de clasa a VIII-a care doresc să se înscrie la Colegiul Silvic.
Senatorul Aurel Oprinoiu confirmă că acest dezechilibru poate fi compensat prin tehnologie, dând exemplul eliminării mărcii silvice clasice prin soluții digitale.
Urmăriți mâine, 31 decembrie, ultimul episod al seriei noastre: Rezoluția breslei pentru 2026. Mesajele puternice de unitate ale liderilor la trecerea dintre ani.
