Guvernul propune o nouă reorganizare a Gărzii Forestiere Naționale (GFN) și a celor nouă gărzi teritoriale, printr-un proiect de hotărâre care reduce oficial numărul total de posturi de la 1007 la 645. Documentul, aflat în consultare publică, urmărește aplicarea prevederilor Legii nr. 296/2023 privind sustenabilitatea fiscal-bugetară. Însă, în contextul în care numărul real de posturi ocupate în sistem este de doar 465, se pune firesc întrebarea: este acesta momentul potrivit pentru o astfel de „reformă”?
Ce prevede proiectul?
Proiectul modifică Hotărârea Guvernului nr. 46/2023 și aduce următoarele schimbări esențiale:
- Reducerea posturilor:
- Garda Forestieră Națională: de la 85 la 82 de posturi;
- Gărzile forestiere teritoriale: de la 922 la 563;
- Total nou: 645 de posturi, față de cele 1007 prevăzute până acum .
- Reorganizare structurală:
- Se desființează Biroul Juridic și Resurse Umane și se înființează un serviciu integrat care include și comunicarea publică;
- Se desființează Biroul Economic, Investiții și Achiziții – înlocuit cu un compartiment subordonat logisticii;
- Se desființează Serviciul Sinteze, Analiză de Risc și IT, iar serviciile IT vor fi externalizate .
- Distribuția posturilor pe teren:
- Cele mai mari efective vor fi la Gărzile Forestiere Brașov (82 posturi), Suceava (78) și Timișoara (65), iar cele mai mici la Garda Forestieră București (49) .
Ce spune realitatea din teren?
Această reorganizare survine într-un moment în care, din cele 1007 posturi aprobate, doar 465 sunt efectiv ocupate. Așadar, reducerea oficială nu face decât să confirme o realitate dramatică: sistemul este deja subdimensionat, iar autoritățile renunță oficial la recuperarea capacității instituționale pierdute.
Ce se pierde?
- Șansa de a întări controlul silvic: în loc să lanseze o strategie națională pentru atragerea de personal calificat și pentru profesionalizarea corpului de control, statul taie posturi și desființează compartimente esențiale;
- Capacitatea de reacție în fața tăierilor ilegale sau abuzurilor în teren: un control silvic real, riguros și eficient nu se poate face cu 500-600 de oameni la nivel național;
- Funcții-cheie eliminate sau externalizate: juridicul, IT-ul, achizițiile și logistica sunt reorganizate minimal, iar responsabilitățile se redistribuie într-un aparat deja fragilizat.
Fără analiză de impact, fără perspectivă strategică
Documentația care însoțește proiectul de hotărâre nu oferă niciun fel de analiză a impactului social, bugetar, ecologic sau instituțional. În dreptul tuturor acestor rubrici apare mențiunea „nu se referă la acest subiect” . Cu alte cuvinte, s-a făcut o reorganizare pe hârtie, fără nicio reflecție asupra efectelor în teren.
Mai mult, proiectul nu vine cu un plan de investiții, de dotare sau de pregătire profesională. Se restructurează fără a construi nimic în loc.
Ceea ce se prezintă ca o reformă este, în realitate, o oficializare a colapsului de personal din Gărzi. În loc să se investească în întărirea capacității administrative, statul își reduce ambițiile și își micșorează structura.
Într-un moment în care pădurea românească are nevoie de vigilență, reacție rapidă și controale serioase, acest proiect pare că oferă exact contrariul. Nu este doar o „optimizare”, ci o retragere.
