Într-o eră în care schimbările climatice și presiunile economice modelează viitorul satului românesc, un eveniment discret, dar profund influent, adună voci esențiale pentru a schița traiectorii sustenabile. Pe 4 noiembrie 2025, la Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din București, Asociația pentru Studii și Prognose Economico-Sociale (ASPESES), în parteneriat cu instituții de prestigiu precum Academia de Studii Economice (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), organizează conferința „România 2025-2040: Politici și resurse pentru dezvoltarea rurală: Agricultură, Industrie Alimentară și Silvicultură”. Nu este doar o întâlnire de specialiști – este un spațiu de reflecție subtilă, unde argumentele se împletesc cu viziuni practice, amintindu-ne că dezvoltarea rurală nu e un slogan, ci o țesătură vie de soluri fertile, lanțuri valorice și comunități care respiră aer curat.
Evenimentul, structurat cu o eleganță sobră, începe la ora 10:30 cu înregistrarea participanților, urmată de dezbateri intense între 11:00 și 14:00. Aici, experți din universități, ministere și sectorul privat vor diseca provocările și oportunitățile unui sector rural care susține peste 40% din economia națională, dar care încă poartă cicatrici ale tranziției post-comuniste: fragmentarea proprietăților, birocrația sufocantă și vulnerabilitatea la capriciile vremii. Tema centrală – politici publice adaptate la orizontul 2040 – invită la o discuție nuanțată, cu paliere multiple: de la impactul schimbărilor climatice asupra recoltelor, la rolul industriei alimentare în securitatea națională, și până la silvicultura ca pilon al captării de carbon și al bioeconomiei. Este un dialog care respectă complexitatea ruralului românesc, evitând simplificările facile, și care pune accent pe soluții concrete, ancorate în date și experiențe reale.
Printre vorbitori, figuri emblematice ale domeniului își vor asuma rolul de ghizi: Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din București, va deschide orizonturi economice largi; Prof. univ. dr. Sorin Mihail Cîmpeanu, Rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și fost ministru al Agriculturii, va aduce expertiza sa în politici agrare; Adrian Cheșnoiu, fost ministru al Agriculturii, va vorbi despre moștenirea legislativă. Dar în acest ansamblu de voci autorizate, prezența lui Ciprian Dumitru Muscă, Președinte al Asociației Forestierilor din România (ASFOR), iese în evidență ca un far al pragmatismului silvic – un profesionist care nu doar analizează, ci și acționează, transformând provocările în punți către sustenabilitate.
Muscă a demonstrat o viziune care îmbină tradiția cu inovația. În editorialele sale recente, Muscă avertizează subtil asupra „dezastrelor fabricate” din pădurile României – de la atacurile gândacului de scoară, care amenință zeci de mii de hectare în Bucovina și Apuseni, la birocrația absurdă care cere avize de mediu chiar și pentru împăduriri. „România, farul verde al Europei: Cum ne sabotăm singuri tezaurul din Carpați”, titlul unuia dintre textele sale, dezvăluie o gingășie ascunsă sub armura argumentelor solide: dragostea pentru pădure ca moștenire vie, nu ca resursă epuizabilă.
La conferință, intervenția lui Muscă – programată în dezbaterile de vârf – va ilumina intersecția silviculturii cu agricultura și industria alimentară. Vorbiți despre resurse pentru dezvoltarea rurală? El va aminti cum silvicultura, prin lanțuri valorice integrate, poate genera mii de locuri de muncă în sate uitate, promovând construcții din lemn care stochează carbon și reduc emisiile. Propunerile sale – de la un Plan Național de Gestionare a Calamităților Forestiere, la o Lege a Lemnului care să favorizeze reindustrializarea sustenabilă – nu sunt utopii, ci ecouri ale întâlnirilor sale cu miniștri și comisari europeni. Recent în octombrie 2025, propunerea sa privind integrarea bazelor de date naționale (cum ar fi SUMAL) în sistemul european EUDR-IT a fost preluată de Comisia Europeană – o „mică bucurie și o mare recunoaștere pentru România”, după cum a spus el însuși. Aceste momente nu sunt doar victorii profesionale; ele poartă o subtilitate umană, o recunoștință față de comunități precum cea din Poiana Stampei, unde a primit Distincția de Onoare „Poarta Bucovinei” în iulie 2025, celebrând munca forestierilor ca act de credință.
Ce face prezența lui Muscă atât de esențială? Într-un context în care silvicultura riscă să fie marginalizată în dezbaterile rurale, el aduce un echilibru gingaș: argumente bazate pe date (cum ar fi cele privind captarea de carbon prin construcții lemnoase), dar și o perspectivă subiectivă, ancorată în rădăcinile bucovinene. El ne amintește că dezvoltarea rurală nu e doar despre recolte sau fabrici, ci despre oameni – forestieri care, sub ploaie sau soare, păzesc un tezaur care ne definește identitatea. Conferința devine astfel un palier de înțelegere mai profund: nu doar politici, ci povești țesute din lemn și pământ, unde ASFOR, sub conducerea lui, devine un aliat discret, dar ferm, al viitorului verde.
Într-o lume grăbită, conferința aceasta ne invită la răbdare: să ascultăm nuanțele solului, să respectăm ritmul copacilor și să construim politici cu gingășie, nu cu forță. Cu voci precum cea a lui Ciprian Muscă, viitorul rural nu pare o provocare, ci o promisiune – una pe care o datorăm generațiilor viitoare, dar și nouă înșine.
