Romsilva are nevoie de o reformă care să vizeze creșterea performanței financiare și îmbunătățirea eficienței administrative, însă o reformă reală nu poate fi completă fără depolitizarea instituției și stabilirea transparentă a unor indicatori de performanță adecvați. Obiectivul principal nu trebuie să fie maximizarea profiturilor imediate, ci asigurarea unui management durabil al pădurilor statului. Aceasta presupune armonizarea intereselor economice, sociale și de mediu printr-un proces participativ.
Reforma Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva este absolut necesară, un fapt unanim recunoscut de către toți factorii interesați, inclusiv de angajații instituției. Performanța sa financiară și necesitatea îmbunătățirii eficienței administrative sunt astăzi în lumina reflectoarelor. Aceste aspecte sunt, fără îndoială, importante. Reforma nu trebuie sa piardă însă din vedere așteptările legitime ale societății privind menținerea și îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și valorificarea și prelucrarea superioară, pe plan local, a resurselor forestiere ce provin din proprietatea publică a statului.
Iată de ce reforma și reorganizarea Romsilva nu trebuie privite doar ca o problemă administrativă a silvicultorilor. Gestionarea durabilă a pădurilor este de interes public și nu trebuie înlocuită cu servicii comerciale de maximizare a ratei profiturilor pentru o anumită societate comercială. Cu alte cuvinte, obiectivul principal nu trebuie sa fie maximizarea profiturilor imediate ale Regiei, ci păstrarea practicilor sustenabile de gospodărire a pădurilor, urmărind beneficiile pe termen lung la nivelul întregului sector forestier și al societății. Scopul trebuie să fie acela de a îmbunătăți serviciile de mediu, de a maximiza valoarea adăugată, de a diversifica economia locală și de a contribui la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.
Ce elemente ar trebui să conțină Reforma Romsilva
În acest context, esența unei reforme reale a Romsilva constă în:
1, Stabilirea obiectivelor strategice pe termen lung și a indicatorilor de performanță adecvați, clari și ambițioși, care să susțină creșterea performanței întreprinderilor publice, în condițiile unui sistem de luare a deciziilor predictibil și fundamentat. Transparența în stabilirea indicatorilor de performanță nefinanciari este relevantă mai ales în contextul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public.
- Din păcate, autoritățile nu au explicat în detaliu viziunea de ansamblu pe care o iau în calcul pentru reforma și reorganizarea Romsilva. În plus, obligațiile de serviciu public au fost limitate abuziv, iar indicatorii de performanță au fost stabiliți în mod arbitrar, în spatele ușilor închise, prin cadrul legislativ. Așteptările de la această întreprindere publică ar trebui să fie stabilite printr-un proces transparent și participativ, luând în considerare interesul public legat de aspectele necomerciale, de mediu sau sociale, care ar trebui să primeze în cazul administrării pădurilor din proprietatea publică a statului.
2. Depolitizarea și asigurarea unui proces concurențial și transparent în ceea ce privește procedurile de numire a administratorilor.
- Din păcate, procesele de selecție a membrilor consiliilor de administrație si a directorilor au permis în mod constant interferențe politice. Acestea au condus la scăderea nivelului de profesionalism prin numiri politice la conducerea regiei și menținerea unui veșnic provizorat. În ultimii ani au dominat contractele de mandat pe câte două sau patru luni la conducerea Romsilva, ceea ce a paralizat implementarea oricăror eventuale inițiative de eficientizare a activităților. Aceste practici s-au extins până la nivelul ocoalelor silvice unde, pentru a promova, erau necesare mai degrabă conexiunile politice decât profesionalismul.
3. Mecanisme transparente de monitorizare a performanței și de asigurare a respectării legislației și a responsabilității specifice.
- Autoritățile Statului sunt reprezentate în consiliul de administrație al Romsilva, care aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli și evaluează îndeplinirea indicatorilor de performanță. Evoluția performațelor nu ar trebui să fie, așadar, o surpriză. Dar numirile politice și controversele abundă și în legătura cu activitatea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care monitorizează 7% din economia României și care ar trebui să aleagă „ca la carte” viitorul consiliu de administrație al Romsilva. La acestea mai adăugăm și suspendarea parțială a plăților din cea de-a treia tranșă a PNRR, un motiv fiind modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor de stat.
4, Creșterea eficienței administrative prin reducerea birocrației excesive și a sarcinilor administrative inutile impuse prin lege.
- Din păcate, cadrul legislativ actual generează supra-reglementare, blocaje administrative (ex: este cazul procedurilor privind avizarea amenajamentelor silvice) și instituie o serie de sarcini administrative inutile, ce sporesc ineficiența instituțională. Noul Cod Silvic deschide însă o serie de oportunități pentru îmbunătățirea cadrului legislativ. Așadar, 2025 va fi un an esențial în conturarea reformelor prin dezvoltarea legislației subsecvente, care ar trebui sa aducă și mai multă „simplitate-transparență-eficiență” în administrarea pădurilor.
5. Instituirea unor reguli clare pentru valorificarea superioară a resurselor oferite de pădure, urmărind îmbunătățirea serviciilor de mediu și creșterea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea socio-economică durabilă a comunităților locale.
- Din păcate, există tendința de a analiza profitul la nivelul administrației silvice urmărind doar creșterea prețului obținut prin vânzarea directă, fără a lua în considerare beneficiile generate de lanțurile valorice verticale obținute prin procesarea lemnului în aval de pădure. Romsilva pune în piață o resursă naturală regenerabilă și nu un produs finit. Guvernul, prin Regulamentul de valorificare a lemnului, este cel mai îndreptățit să decidă asupra “formulei” de atribuire a lemnului prin licitații. În acest fel, ar facilita creșterea în ansamblu a contribuției sectorului forestier la dezvoltarea socio-economică durabilă, care reprezintă o Direcție Strategică de Acțiune în cadrul Strategiei Naționale pentru Păduri.
Context
În ultimele decenii, s-a demonstrat că orice întreprindere publică cuprinsă de o politizare excesivă este condamnată, invariabil, la faliment prin deprofesionalizare, clientelism, corupție, cheltuieli nechibzuite sau blocarea investițiilor. Rețeta este consacrată. De câțiva ani ne întrebăm dacă și cine mai conduce Romsilva, având în vedere că primul și ultimul concurs pentru funcția de director a fost în 2016. În realitate, nu există alt mandat de management decât cel dictat de interese politice, iar faptul că nu asistăm la un faliment total se datorează totuși acelor silvicultori dedicați din structurile de administrare care, de mult timp, solicită o reformă reală.
Este bine că, în sfârșit, reforma Romsilva a ajuns în prim-planul agendei politice și, în acest context, solicităm Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor revizuirea „scrisorii de așteptare” și organizarea unei dezbateri publice pentru stabilirea obligațiilor de serviciu public și a indicatorilor de performanță pentru Romsilva, astfel încât aceștia să fie corelați cu Strategia Națională pentru Păduri pentru 2030.
Ne întrebăm și cine va face planul de reorganizare a Romsilva, având în vedere că ultimul mandat de două luni al directorului actual al Romsilva expiră în caâteva zile. Considerăm că orice decizii concrete privind planul de reorganizare a Romsilva ar trebui luate doar după revizuirea adecvată a indicatorilor de performanță și depolitizarea instituției, prin numirea conducerii în mod transparent, prin concurs.
Sursa: wwf.ro