Urșii au devenit o reală problemă în România. Problema se pare că a fost creată în anul 2016 de către Guvernul tehnocrat Cioloș care, la presiunea ONG-urilor de mediu, a interzis vânarea urșilor în România.
Evenimentele din zilele acestea sunt hilare: de la plângere penală, pentru că așa prevede procedura, pentru cel care, pentru a-și apăra viața, a împușcat ursul, până la amenințări cu reclamarea Guvernului la Comisia Europeană. Între timp, pe rolul Curții de Apel Brașov se judecă un dosar, cu termen pe 19 septembrie, în care Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor cere anularea ordinului ministerului mediului apelor și pădurilor prin care se aprobă o cotă de recoltă pentru specia urs.
Încercăm prin acest articol să surprindem punctul de vedere și opiniile decidenților, specialiștilor dar și a celor din societatea civilă care susțin că poate exista o coabitare om-urs în România.
Câți urși are România

După perioada 2016-2021, în care evaluarea speciei, contrar recomandărilor științifice, nu a fost efectuată în România, cel mai recent studiu privind estimarea populațiilor de urs, râs și pisică sălbatică, realizat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ și Universitatea Transilvania din Brașov, a estimat populația de urs brun din România la un interval de 7410-8590 de exemplare. Populația de urs din România este una dintre cele mai mari populații din Europa, reprezentând aproximativ 40% din populația Europeană.
Studiul relevă faptul că populația de urs din România înregistrează un statut de conservare favorabil, densitate ce o situează pe primele locuri din lume, cu mult peste densitatea optimă, o variabilitate genetică excepțională, similară celei din nordul Canadei și Alaska și o productivitate mult peste media europeană.
Ursul ocupă toate habitatele naturale favorabile, ba mai mult se regăsește acum în multe habitate complet artificializate și folosește din ce în ce mai multe surse de hrană nenaturale. Densitatea foarte mare a urșilor în România provoacă numeroase pierderi în rândul puilor, prin uciderea acestora de către masculi, reacția femelelor cu pui pentru a-i proteja fiind aceea de părăsire a habitatului natural și refugierea în culturi agricole, trupuri mici de vegetație forestieră, în apropierea localităților, unde crește riscul de conflict cu populația umană, iar puii cresc practic familiarizați cu omul.
Concluziile studiului arată că sutele de relocări efectuate s-au dovedit neeficiente, urșii maturi relocați au revenit la locul de origine, sau au creat conflicte în zonele dc relocare și a trebuit să fie eliminați. Țările europene au refuzat preluarea unor exemplare, chiar și în condițiile în care aveau habitate favorabile pentru existența urșilor, iar populațiile lor sunt într-o stare critică sau au dispărut.
La cât sunt estimate pagubele produse de urs
Pentru specia urs, valoarea totală a pagubelor raportate pentru perioada 2015-2021 este de 14.394.019 lei, cu un maxim la nivelul anului 2021 (5.734.385 lei) și cu un minim la nivelul anului 2016 (13.100 lei).

Problema a fost abordată și de către Președintele Klaus Iohannis, care aflat în SUA, la summitul NATO, a afirmat că s-a ajuns prea departe şi că este foarte îngrijorat.
”Cred că s-a ajuns prea departe, sunt foarte îngrijorat şi m-a şocat evenimentul. M-a şocat, sâmbătă am fost eu pe un traseu din Munții Bucegi, şi după puţin timp, să aflu că foarte aproape de locul în care m-am aflat s-a întâmplat această nenorocire. Îmi pare foarte rău pentru persoana care a fost o victimă, pentru familia ei. Dar îmi pare foarte rău pentru România, fiindcă avem resurse naturale incredibile şi nu prea știm să ne gestionăm cum trebuie.
Nu sunt nici vânător nici specialist în materie, dar avem destui şi este cazul să vină cu o soluţie legislativă care respectă toate normele europene, care respectă şi viaţa oamenilor. Nu putem să protejăm animalele în detrimentul oamenilor”, a spus șeful statului pentru stirileprotv.ro.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune pentru Europa Liberă că România are o problemă cu gestionarea populației de urși bruni și că singura soluție pentru reducerea acesteia este împușcarea sau eutanasierea lor.
Organizaţia de mediu Agent Green va reclama Guvernul la Comisia Europeană, după cazul tinerei ucisă de un urs pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi. Agent Green reclamă transformarea acestui caz „într-o manipulare” pentru legalizarea în regim de urgenţă a vânătorii de trofee şi spune că, în realitate, planul naţional de acţiune pentru specia urs aprobat în 2018 nu s-a aplicat, conform spotmedia.ro.
Sorin Banciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, a explicat, pentru PS News, că este nevoie de susținerea oamenilor, pentru ca legea să permită vânarea urșilor, în număr mai mare: „Va trebui să luăm niște măsuri mai drastice, dar e dificil ca un ministru să ia o astfel de decizie, dacă nu are sprijinul populației”.

Fostul ministru al Mediului Tánczos Barna susține că actuala coaliție a oprit implementarea planului de măsuri privind gestionarea polulației de urs brun. „Trebuie reintrodusă vânătoarea și trebuie evitate pierderile de vieți omenești”, susține aceasta pentru observatornews.ro.
În același timp, acesta este inițiatorul unui proiect de lege (L579/2023) care își propune să rezolve situația alarmantă a populației de urs brun, situație reflectată în numărul mare a conflictelor urs-om, care în ultimii ani a dus la zeci de persoane omorâte sau mutilate de către specia urs brun. Inițiativa legislativă are în vedere prevenirea atacurilor asupra populației umane și a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea pentru anul 2023 și 2024 a unui număr de 426 exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție la nivel național și a unui număr de 55 exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de intervenție la nivel național. Propunerea legislativă stabilește și condițiile privind recoltarea exemplarelor de urs.
Cristina Lapis, deţinătoarea sanctuarului de urşi de la Zărneşti spune pentru antena3.ro: ” La noi, se umblă la efect, și nu la cauză. Ce s-a întâmplat exact ar trebui să știm. De ce ursul acela era acolo. E un traseu montan, acolo turiștii circulă des, este foarte frumos, mii de turiști circulă și niciunul nu s-a întâlnit cu ursul (…).”
Vânătorii, prin vocea președintelui executiv al AGVPS Mugurel Drăgănescu susțin că în România numărul urșilor s-a dublat în ultimii zece ani, ajungând la 8.000 de exemplare în prezent, în condițiile în care în anul 1950 erau doar 800 de exemplare, iar în 2016, 6.000 de exemplare, în același timp aceștia reclamă o schimbare a comportamentului urșilor: „Acum câțiva ani, la prima intrare a ursului în oraș, când auzeau o sirenă de mașină de poliție, sau o goarnă, sau un hă-hă, un zgomot, fugeau de mâncau pe pământul. Acum, nu mai au nici o treabă, omul a devenit o pradă pentru urs, nu mai este un dușman”, potrivit informațiilor oferite ziarului Libertatea de acesta.
Parlamentarii ar putea fi chemați într-o sesiune extraordinară pentru a discuta măsuri legislative, după ce o tânără a fost ucisă de urs, a anunțat Marcel Ciolacu conform gandul.ro.
Ce spun forestierii despre această situație

Contactat de forestmania.ro, președintele ASFOR, Ciprian Muscă, spune că într-adevăr în ultimii ani urșii sunt tot mai prezenți în zona de activitate a formațiilor de exploatare.
Vizibil, fără niciun studiu, se vede că numărul exemplarelor de urs a crescut. Acest lucru a determinat o atenție deosebită în zonele de lucru, în special în modul în care este depozitată mâncarea muncitorilor, pentru că urșii asta caută, mâncare.
De aici vine și problema, faptul că ursul nu mai este vânat, nu se mai teme de om, ursul nu mai percepe omul ca un pericol, ci ca o sursă de asigurare a hranei; caută omul pentru că a învățat, repede, că unde este om este și mâncare și din păcate de multe ori în abundență.
Problema invadării habitatelor este una falsă.
Din România au emigrat 5 milioane de români! Câte milioane trebuie să mai emigreze!?!! ca ursul să nu se simtă amenințat; sunt inepții, numărul animalelor domestice pe munți a scăzut, satele sunt pustii, cum se poate spune că habitatul a scăzut, când este clar că a crescut.
Exact ca și cu exploatarea lemnului, avem nevoie de lemn, dar să interzicem exploatarea și să creștem suprafața în care nu intervenim, rezultatul va fi același – păduri slăbite care vor fi distruse de atacuri de insecte sau incendii. Cam așa a ajuns și ursul, din animal falnic, regele pădurilor, în gunoier. Acesta este rezultatul acțiunii unor șarlatani care au vânat dragostea omului pentru animal, pentru frumos și au transformat această dragoste într-o slăbiciune periculoasă, aducătoare de moarte, atât pentru om cât și pentru urs sau mediu.
Înțeleg întrebarea, nu cred că este momentul, nici acum, nici pe viitor, să ne războim unii cu alții: ce spun silvicultorii, ce spun ONG-urile de mediu, în special AgentGreen; mai bine îi învățăm pe oameni să înțeleagă ce este bine și ce este rău. Acea fată a murit pentru că în România avem probleme cu urșii, este clar că indiferent de metoda aleasă, această problemă trebuie rezolvată.
Oricare dintre noi, inclusiv cei care nu înțeleg acest fenomen, trebuie să priceapă că ei pot fi următoarea victimă. Un animal sălbatic nu alege, omoară instinctual ce și când prinde. Poate ăsta este și motivul pentru care acesta animale au rămas sălbatice, pentru că nu au puterea de a-și controla instinctul de a ucide.
Oricât am dezbate, trebuie să ne întoarcem la soluții, iar decidenții, trebuie să-și ia în serios rolul de decident și să ia măsuri. Noi avem câteva soluții, le vom trimite și în scris pentru că ASFOR înseamnă în primul rând comunități locale dar și un susținător al dialogului instituțional și al soluțiilor.
Acestea sunt:
1. Campanie de informare a turiștilor care doresc realizarea unor drumeții în zone unde există habitate ale urșilor, pe următoarele direcții: fără mâncare la purtător (sau bine depozitată), substanțe repelente, mijloace care pot face zgomot (fluier).
2. Amenzi pentru persoanele care hrănesc sau depozitează resturi alimentare în afara zonelor special destinate. Nu ne plac amenzile, însă trebuie găsită o soluție de a-i responsabiliza.
3. Amenzi pentru persoanele care intenționat interacționează cu urșii pentru a face poze, filmări, postări pe diferite rețele de socializare. Fără supărare, dar distracția, dacă ai scăpat viu, costă.
4. Cadru legal pentru ca Jandarmeria, Salvamontul, Poliția, Gărzile Forestiere să poată aplica amenzi celor care nu pot să respecte aceste reguli minime care sunt menite să le salveze viața și să-i facă pe urși să înțeleagă că omul nu este sursa lor de hrană ci un pericol.
5. Instalarea de camere de supraveghere pe traseele turistice sau în apropierea lor, la care să aibă acces Jandarmeria, Salvamont, Poliția, Garda Forestieră, pentru a semnala prezența carnivorelor mari și emite alerte Ro-alert, dar și trimiterea unor echipe specializate pentru a îndepărta animalele sălbatice din acele zone.
6. Adoptarea proiectului legislativ – L579/2023 – prin care să se permită recoltarea (vânarea) ursului pentru a se reveni la normalitate, dar și pentru a restabili relația firească om-urs – trebuie să ne temem unii de alții, așa a funcționat până acum, este clar că așa funcționează; domesticirea, semi-sălbăticia nu există, comportamentul ursului este unul de animal sălbatic.
redactie@forestmania.ro