Anul 2024 a fost unul complex și plin de provocări, definit de Organizația Meteorologică Mondială ca fiind cel mai cald an din istorie, după nouă ani consecutivi de temperaturi record în ultimul deceniu. Totuși, 2025 aduce o urmă de speranță, pentru că anul trecut nu a reprezentat doar evenimente tragice și nefericire. Ca oricare an, 2024 a venit și cu bune și cu rele, iar în cele ce urmează vă vom prezenta un mic rezumat realizat de forestsnews.cifor.org, care reflectă realitatea anului 2024, un an pictat în multe culori și nu doar în nuanțe de gri, dar și ce ne rezervă 2025, conform FOREST NEWS.
Semne ale încălzirii globale în 2024
Din nefericire, 2024 a adus multe manifestări cumplite ale naturii, care au fost alimentate de temperaturile ridicate. Incendii, valuri de căldură, fenomene meteo extreme, furtuni, inundații și secete, toate au avut efecte teribile asupra omenirii. Mii de oameni au fost uciși, iar alte milioane au fost nevoiți să-și părăsească casele și să o ia de la zero. Climatologii au anunțat, de asemenea, că temperatura medie a Pământului a crescut semnificativ, cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru prima dată în 2024, depășind pragul stabilit în Acordul de la Paris pentru a evita cele mai grave efecte ale încălzirii globale.
Progrese la convențiile internaționale din 2024
Totuși, 2024 a venit și cu câteva evenimente îmbucurătoare, mai cu seamă desfășurarea celor trei Convenții de la Rio privind schimbările climatice, deșertificarea și biodiversitatea. Acești pași mici au ajutat la construirea bazelor a numeroase progrese în anul 2025, care prevede multe oportunități pentru climă, biodiversitate și refacerea terenurilor.
Summitul climatic COP29 din Azerbaidjan
În cadrul acestui summit delegații au discutat modalitățile de creștere a finanțării pentru țările în curs de dezvoltare – care contribuie cel mai puțin la emisiile globale de carbon, dar care sunt cel mai puternic afectate de efectele schimbărilor climatice – pentru a le ajuta să facă față impactului condițiilor meteorologice extreme. Conform sursei, evenimentul anual a inclus un acord de triplare a sumei de finanțare pentru climă acordată țărilor în curs de dezvoltare la 300 de miliarde de dolari pe an, până în 2035. Deși această cifră pare a fi o sumă mare de bani, este încă mult sub cele 1,3 trilioane de dolari de care, conform experților din domeniul climei, aceste țări ar avea nevoie pentru a se adapta la schimbările climatice. Totuși, este o veste bună, un început promițător.
Conferința COP16 a Convenției ONU de combatere a deșertificării, Arabia Saudită
Această conferință a convenit să creeze un grup pentru popoarele indigene și un grup pentru comunitățile locale pentru a se asigura că perspectivele și provocările lor unice sunt reprezentate în mod adecvat în activitatea UNCCD.
COP16 – Columbia – cel mai mare summit mondial privind biodiversitatea
Summitul care s-a desfășurat în Columbia a produs mai multe decizii importante, inclusiv acorduri privind crearea unui fond global destinat resurselor economice generate de utilizarea datelor genetice digitale; și privind recunoașterea persoanelor de origine africană și a populațiilor indigene ca administratori cheie în eforturile de conservare.
Ce ne rezervă 2025?
Anul acesta, 2025, este denumit Anul internațional al conservării ghețarilor, eforturile globale urmând să fie concentrate pe protejarea criosferei – regiunile înghețate ale Pământului – care sunt esențiale pentru reglarea temperaturilor globale. Aceste ecosisteme care se topesc rapid furnizează apă dulce, esențială pentru miliarde de oameni care trăiesc în zonele muntoase sau în apropierea acestora.
Conferința trienală a părților contractante, COP15, Zimbabwe
În iulie 2025, Convenția privind zonele umede urmează să-și convoace Conferința trienală a părților contractante, COP15 în Zimbabwe, în cadrul căreia se va stabili un traseu pentru următorii 3 ani, în vederea protejării unei serii de ecosisteme, inclusiv lacuri și râuri, acvifere subterane, mlaștini și alte zone umede vitale.
Congresul de la Abu Dhabi, organizat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale
În octombrie 2025, IUCN își va organiza congresul periodic – care are loc la fiecare patru ani – la Abu Dhabi, pentru a promova o bună guvernanță de mediu într-o societate care împărtășește atât responsabilitățile, cât și beneficiile conservării.
Summitul COP30 privind schimbările climatice din Brazilia
În luna noiembrie, summitul COP30 privind schimbările climatice din Brazilia se va baza pe progresele înregistrate de conferințele anterioare, prin intensificarea angajamentelor statelor membre care au semnat Acordul de la Paris în 2015. Regiunea în care se va desfășura evenimentul, pădurea tropicală amazoniană, a fost aleasă oarecum strategic, cu scopul de a-i face pe numeroșii participanți să-și amintească de Summitul Pământului de la Rio de Janeiro din 1992, care a avut un rol inovator.
„Pădurile și copacii pot contribui la consolidarea progreselor înregistrate în cadrul celor trei COP din 2024. Acestea sprijină reziliența comunităților, oferă servicii ecosistemice oamenilor, sprijină funcționarea ecologică a solului și atenuează efectele pierderii recoltelor în timpul secetelor. Eliminarea emisiilor provenite din defrișări și creșterea absorbției de carbon prin promovarea agroforestieriei și a restaurării peisajelor ar putea reduce emisiile nete globale cu 30 %. În următorul deceniu, pădurile ar putea furniza până la 50 % din atenuarea rentabilă disponibilă.”, mai scrie FOREST NEWS.
În încheierea articolului, autoarea ne îndeamnă cu optimism să lăsăm în urmă aspectele negative și să ne concentrăm asupra progreselor realizate în 2024. Totodată, ne invită să contribuim activ, în anul ce urmează, la combaterea problemelor legate de climă, biodiversitate și degradarea terenurilor.
O soluție esențială, în opinia autoarei, constă în protejarea pădurilor și a copacilor, permițându-le să-și îndeplinească rolul natural. Prin aceasta, putem atenua impactul schimbărilor climatice, conserva biodiversitatea și stopa degradarea terenurilor. (FOREST NEWS)
