Harghita Băi – Într-o toamnă cu aer tăios și miros de cetină proaspătă, peste o sută de specialiști în silvicultură au poposit recent în stațiunea montană pentru ediția 2025 a conferinței organizate de Societatea Științifică Tehnică Maghiară din Transilvania, alături de Ocolul Silvic Particular Miercurea-Ciuc. Sub umbrela temei „Inovații în managementul forestier și silvicultură”, evenimentul de două zile a combinat explorări practice pe teren cu sesiuni dense de prezentări, punând în lumină provocările climatice și tehnologice care modelează viitorul codrilor carpatini.
Ziua întâi a debutat cu ieșiri în pădurile din jur, unde grupuri de participanți – cercetători, proprietari de terenuri împădurite și administratori de ocoale – au inspectat zone afectate de uscăciuni, atacuri de dăunători și urme de secetă. Traseele alese au evidențiat impactul direct al schimbărilor de mediu asupra rășinoaselor, transformând terenul într-o sală de clasă vie, unde fiecare copac uscat devenea un indicator al urgenței.
A doua zi, în sala de conferințe, au urmat zece intervenții cheie, susținute de experți din instituții precum Universitatea din Sopron, Universitatea Sapientia din Transilvania și institute de cercetare montană. Prezentările au acoperit un spectru larg, de la date istorice la soluții high-tech:
Ágnes Zsuzsa Keresztesi, de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Vânătoare și Resurse Montane, a detaliat evoluțiile parametrilor climatici și meteorologici din România între 1960 și 2024, alături de indici bioclimatici care semnalează stres crescut asupra ecosistemelor forestiere.
Péter Szmolka, Universitatea Sapientia, a analizat daunele actuale la speciile de rășinoase și traiectoriile posibile de evoluție, subliniind nevoia de intervenții rapide pentru a preveni pierderi masive.
Róbert András, Ocolul Silvic de Regim Zetea, a expus contribuțiile cercetării științifice la mecanismele de protecție a pădurilor, cu exemple din practica zilnică.
Kádár Rezső, director executiv al Clusterului Regional Pro Wood, a prezentat opțiuni de finanțare accesibile prin structuri regionale, focalizate pe proiecte sustenabile.
Tamás Márton Németh și echipa sa de la Institutul de Silvicultură al Universității din Sopron au interpretat inelele anuale ale copacilor ca indicatori predictivi pentru condiții viitoare de mediu.
Tamás Molnár, tot de la Sopron, a demonstrat aplicații ale sateliților și inteligenței artificiale în monitorizarea continuă a suprafețelor împădurite, capabile să detecteze schimbări în timp real.
Gábor Molnár, Universitatea Sapientia, a clarificat cerințele planificării silvice pentru 2025 conform noilor prevederi legale din România.
Attila Benke și colaboratorii săi de la Sopron au împărtășit rezultate recente din cercetarea genetică forestieră ungară, de la nivel molecular la implementări la scară largă.
Attila Farkas, Sapientia, a propus variante inovatoare de valorificare a produselor forestiere, cu accent pe sustenabilitate.
Zsolt Kátay, Ignisilva, a adus perspective din silvicultura californiană, adaptabile la riscurile locale de incendii și secetă.
Schimburile dintre participanți au generat rețele de contacte și idei pentru proiecte comune, în contextul în care România înregistrează pierderi anuale semnificative de pădure din cauze climatice și umane. Evenimentul a încheiat cu un bilanț optimist: colaborările transfrontaliere și integrarea tehnologiei oferă unelte reale pentru reziliență. Organizatorii au anunțat deja planuri pentru ediții viitoare, mai orientate spre aplicații practice.
În Harghita, unde pădurile acoperă peste jumătate din suprafață, conferința EMT 2025 a demonstrat că știința nu rămâne în laborator – ea coboară pe poteci și urcă în coronamente, asigurând un viitor mai verde.
