București, 23 octombrie 2025 – Fenomenul de uscare masivă a pădurilor din România, accelerat de schimbările climatice și atacurile fitopatologice, a fost analizat în detaliu ieri, 22 octombrie, în cadrul dezbaterii științifice organizate la sediul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Evenimentul, intitulat „Fenomenul de uscare a pădurilor – tot mai prezent în România!”, a reunit peste 50 de specialiști din domeniu și a produs un set de recomandări tehnice care vor fi transmise Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”, în colaborare cu Secția de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române, Comisia de Științe Silvice, Secția de Silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu Șișești” și Romsilva, seminarul a prezentat rezultate din studii recente bazate pe monitorizări satelitare, analize dendrocronologice și modele predictive.
Amploarea fenomenului
Potrivit datelor INCDS, între 2018 și 2025, suprafața afectată de uscare a crescut cu aproximativ 45%, ajungând la peste 150.000 de hectare anual în regiuni cheie precum Carpații Meridionali, Podișul Getic și zonele de câmpie. Speciile cele mai vulnerabile includ fagul (Fagus sylvatica), afectat în proporție de 60% din cazurile raportate, gorunul (Quercus petraea) și molidul (Picea abies), cu rate de mortalitate de până la 30% în plantații pure.
Monitorizările prin teledetecție (imagini Landsat și Sentinel-2) indică o scădere medie a indicelui de vegetație NDVI cu 0,15-0,25 puncte în zonele critice, corelată cu deficite hidrice cumulative de 200-400 mm/an în perioadele de vegetație.
Cauzele principale
- Schimbări climatice: Modelele climatice regionale (bazate pe scenarii RCP 4.5 și RCP 8.5) prevăd o creștere a temperaturilor medii cu 1,5-2,5°C până în 2050, însoțită de reducerea precipitațiilor estivale cu 20-30%. Acest stres hidric cronic reduce capacitatea de fotosinteză și rezistența la patogeni, cu un prag critic la deficite de sol >150 mm.
- Dăunători și patogeni: Atacurile masive ale scolitidelor (Ips typographus pe molid, Scolytus intricatus pe fag) sunt amplificate de slăbirea arborilor. Studii INCDS arată o creștere de 300% a populațiilor de insecte în ultimii 5 ani, favorizată de ierni blânde (temperaturi minime > -5°C). Fungii precum Armillaria mellea și Heterobasidion annosum contribuie la putrezirea rădăcinilor în 25% din cazuri.
Analizele dendrocronologice relevă inele de creștere reduse cu 40-60% în ultimii 10 ani, indicând stres fiziologic prelungit.
Efecte cuantificate
- Ecologice: Pierderea a 15-20% din biodiversitatea forestieră locală, inclusiv habitate pentru specii protejate (urs, râs, ciocănitoare). Creșterea eroziunii solului cu 2-5 t/ha/an în zone declive.
- Economice: Reducere a volumului de lemn recoltabil cu 1,2-1,5 milioane m³/an, echivalentul a 8-10% din producția națională. Impact asupra industriei lemnului: pierderi estimate la 150-200 milioane euro anual până în 2030.
- Hidrologice: Scăderea retenției de apă în bazinele forestiere cu 10-15%, agravând riscul inundațiilor și secetelor în aval.
Soluții propuse
Dezbaterea a formulat un pachet de măsuri tehnice, susținute de modele silvice (ex. SORTIE-ND pentru simulări de regenerare):
- Regenerare adaptivă: Introducerea speciilor rezistente la secetă (ex. Quercus pubescens, Pinus nigra) în proporție de 30-50% în plantații mixte. Tehnici de plantare cu micorize pentru îmbunătățirea absorbției apei (eficiență +25%).
- Monitorizare și intervenție timpurie: Implementarea unui sistem național de drone cu senzori multispectrali și AI pentru detecție precoce (acuratețe >85%). Tratament fitosanitar selectiv cu feromoni și endoterapie, reducând utilizarea pesticidelor cu 70%.
- Management silvic: Conversia plantațiilor pure în structuri eterogene (mozaic de vârste și specii), cu tăieri de igienă prioritară. Integrarea datelor GIS pentru planuri de gospodărire la nivel de ocol silvic.
- Politici publice: Propuneri pentru un fond național de regenerare (buget estimat 50 milioane euro/an), subvenții pentru proprietarii privați și integrarea în PNRR a proiectelor de adaptare climatică forestieră.
Concluziile finale, sintetizate într-un raport de 45 de pagini, vor fi înaintate până la sfârșitul lunii noiembrie către autoritățile competente. „Datele confirmă urgența acțiunii bazate pe știință; fără intervenții sistemice, proiecțiile indică o pierdere de 20-30% din fondul forestier până în 2050”, a declarat dr. ing. Ionuț Popescu, director INCDS „Marin Drăcea”.
Evenimentul subliniază necesitatea unei strategii naționale integrate, combinând cercetarea cu practica silvică pentru a asigura reziliența pădurilor românești în fața provocărilor climatice.
