Pe 23 martie 2026, Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (CSCBAS) al Academiei Române a marcat Ziua Internațională a Pădurii printr-un eveniment dedicat unei teme esențiale: „Managementul forestier durabil – între conservarea biodiversității și utilizarea economică a pădurii”.
Organizată în colaborare cu Asociația Forestierilor din România (ASFOR), prin implicarea președintelui dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, manifestarea a reunit cercetători, specialiști din domeniul forestier, reprezentanți ai autorităților și ai mediului asociativ, într-un cadru de lucru care a depășit formalismul obișnuit și a generat o dezbatere coerentă, aplicată.
Intervențiile și lucrările prezentate au evidențiat, din perspective complementare, presiunile tot mai complexe asupra ecosistemelor forestiere și necesitatea unei repoziționări a modului în care este înțeles și aplicat managementul forestier. Intervenția lui Ciprian Dumitru Muscă a propus o repoziționare strategică a sectorului forestier, în timp ce lucrările semnate de Marcel Th. Paraschivescu și Laurențiu Ciornei au analizat relația dintre animalele domestice și echilibrul ecosistemelor forestiere. Contribuția Amaliei-Gianina Străteanu, Marianei Sandu și Laviniei Udrea a extins discuția către legătura dintre păduri, sănătate și securitate alimentară, iar lucrarea semnată de Mariana Sandu, Laurențiu Ciornei și Amalia Străteanu a adus în prim-plan conservarea resurselor genetice forestiere – una dintre mizele reale ale stabilității pe termen lung.
În același registru, componenta vizuală și sintetică a fost susținută de posterele științifice realizate de Ioana Todirică, Simona Simion, Maria Joița-Păcureanu, Amalia Străteanu, Mariana Sandu, Daniela Dobre, Marcel Paraschivescu, Victor Petcu și Laurențiu Ciornei, care au abordat teme precum „Pădurile carpatice – laborator natural al biodiversității europene”, „Pădurea și serviciile ecosistemice – beneficii invizibile pentru societate” și „Managementul forestier durabil – între știință, economie și responsabilitate”, completând coerent direcțiile discutate în cadrul prezentărilor.
Contribuțiile din partea specialiștilor și intervențiile reprezentanților instituțiilor publice – între care Laurențiu Alexandru Păștinaru (Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Arii Naturale) și Daniel Belingher (Secretariatul General al Guvernului) – au consolidat legătura dintre cercetare, practică și zona de decizie.
De asemenea, în cadrul dezbaterilor au avut intervenții și contribuții aplicate Corina Moga (director Proiect ADER 21.1.1), dr. ing. Petru Boghean, Gilda Lihet, Daniela Dobre, Nicu Pârlog și dr. George-Florea Tobă, completând perspectiva științifică și practică asupra temelor discutate.
Dincolo de diversitatea temelor abordate, concluzia a fost una comună: modelul tradițional de management forestier, construit pe control, uniformitate și predictibilitate, nu mai răspunde integral realităților actuale. În locul lui se conturează necesitatea unor abordări mai flexibile, adaptative, în care biodiversitatea devine un element central al stabilității și nu un obiectiv secundar.
Evenimentul organizat de CSCBAS a confirmat importanța dialogului real între cercetare, practică și decizie – nu ca exercițiu formal, ci ca mecanism necesar pentru a construi un model de management forestier capabil să răspundă presiunilor prezentului fără a compromite echilibrul viitorului.
