De Ziua Internațională a Pădurilor, marcată anual pe 21 martie, echipa Forestmania s-a aflat alături de comunitatea silvică din Republica Moldova. Într-o atmosferă de colaborare strânsă, am constatat încă o dată că, deși ne desparte un râu, ne unește aceeași pasiune verde și, mai ales, aceleași provocări profesionale într-un context climatic și economic tot mai complex.
Centrul evenimentelor a fost „Forumul Național al Pădurilor 2026”, un eveniment de referință găzduit de Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului din cadrul Universității Tehnice a Moldovei (UTM).
Pădurea și Economia: O viziune comună pentru 2026
Tema centrală a ediției din acest an, „Pădurea și economia: valorificarea durabilă a resurselor forestiere”, a oferit cadrul perfect pentru o radiografie sinceră a sectorului. Într-o lume care caută soluții pentru decarbonizare, pădurea nu mai este privită doar ca un ecosistem protejat, ci ca un pilon central al noii economii circulare.
Prezența noastră la Chișinău a fost și un gest de solidaritate cu învățământul superior de profil. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) a fost un partener activ în dialog, aducând expertiza academică de peste graniță.
Bioeconomia – de la teorie la oportunități reale
Unul dintre punctele de interes ale forumului a fost prezentarea susținută de colegul nostru, Liviu Nichiforel, intitulată „Bioeconomia și pădurile: oportunități și provocări”. Discursul a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru între conservarea biodiversității și utilizarea inteligentă a lemnului ca resursă regenerabilă.
„Bioeconomia nu este doar un concept teoretic, ci calea prin care putem oferi valoare adăugată comunităților locale, păstrând în același timp integritatea pădurilor noastre,” a punctat Liviu Nichiforel în cadrul dezbaterilor.
Colaborare fără frontiere
Participarea la eveniment a reconfirmat dorința de extindere a colaborării educaționale între instituțiile de profil. Parteneriatul tradițional cu Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului din cadrul UTM rămâne o prioritate, vizând schimburi de experiență, proiecte de cercetare comune și formarea noilor generații de silvicultori care să răspundă provocărilor secolului XXI.
