Studenții din cadrul Facultății de Silvicultură, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, au luat frumoasa decizie de a-și împărtăși public experiența practicii de specialitate, Jurnalul de practică fiind distribuit pe contul de Facebook al facultății. Postările care-i au ca element central pe viitorii specialiști transmit multă energie și entuziasm, specifice vârstei, specifice domeniului pe care și l-au ales.
Silvicultura este știința, arta și îndemânarea de a te conecta cu natura, frumoasa calitate de a putea empatiza cu vietățile care, neobservabil, comunică, se mișcă și respiră exact ca noi. Îngrijirea corespunzătoare a pădurilor, plantațiilor și resurselor forestiere nu este o activitate oarecare, ci o chemare. Deși sună prea metaforic, poetic chiar, natura știe cu adevărat pe cine să cheme pentru a-i purta de grijă.
Studenții din anul 1 și 2, specializarea Ecologie și Protecția Mediului şi studenții din anul 1, specializarea Silvicultură au bifat în prima zi explorarea pădurii Babadag, dar și a împrejurimilor superbe ale cetății Enisala şi vestigiile cetății Arganum.
Studenții din anul II au participat la o practică extraordinară organizată la Romsilva Direcția Silvică Bacău, Ocolul Silvic Moinești. Aceștia apar în diverse ipostaze, punând în practică schemele de joc ale antrenorilor responsabili de disciplinele Dendrometrie, Dendrologie şi Soluri.
„Temele specifice de Dendrometrie, Dendrologie şi Soluri şi staţiuni forestiere au scos în evidență eforturile deosebite pe care colegii din producție le fac prin aplicarea conceptului de migrare asistată a seminţelor prin regenerarea arboretelor de pin silvestru, proveniență Trotuș-Ciobănuș.”, se precizează în Jurnal.
Ziua a doua a fost marcată de două vizite importante, una la 𝐌𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐀𝐝𝐚𝐦𝐜𝐥𝐢𝐬𝐢 și cealaltă la 𝐑𝐞𝐳𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐚𝐧𝐚𝐫𝐚𝐮𝐚 𝐅𝐞𝐭𝐢𝐢. Prima destinație a fost înzestrată cu o încărcătură istorică puternică, iar cea de-a doua- un obiectiv turistic spectaculos, scăldat în dealuri, văi și stânci calcaroase.
Ziua următoare a vizat practica propriu-zisă, studenții fiind puși față în față cu probe interactive, unde cunoștințele de la nivel teoretic se cereau a fi transpuse în metode utile, care ar putea fi aplicate în acest sector, fiind folosite pentru măsurarea buștenilor într-un depozit.
Totuși, experiența practicii nu se oprește la metodele clasice de învățare, componentul digital fiind nelipsit. Studenții au folosit în teren un instrument modern, aplicația SUMAL. Aventura a fost încheiată cu un exercițiu foarte util, descrierea caracteristicilor stațiunii forestiere a unui arboret cu anin negru.
Activitățile de practică au inclus și contactul cu una dintre cele mai spectaculose zone din țară, Delta Dunării. Flora și fauna au fost admirate dintr-un vaporaș. Studenții au avut șansa de a admira zăvoaiele de plop și salcii, dar și numeroase specii de păsări, amfibieni, reptile si insecte.
Vizita s-a încheiat cu Muzeul Ecoturistic “Delta Dunării” din Tulcea, unde peisajele și câteva vietăți erau reprezentate în cele mai frumoase moduri.
Cea de-a patra postare ilustrează experiența trăită pe parcursul traseului tematic de prin Rezervatia de dune marine de la Agigea, dar și 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐳𝐨𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐨𝐫𝐜𝐞𝐚.
„Studenții au putut observa specii foristice unice in România: 𝐶𝑜𝑛𝑣𝑜𝑙𝑣𝑢𝑙𝑢𝑠 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑠𝑖𝑐𝑢𝑠, 𝐴𝑙𝑙𝑖𝑠𝑢𝑚 𝑏𝑜𝑟𝑧𝑒𝑎𝑛𝑢𝑚, 𝐸𝑝ℎ𝑒𝑑𝑟𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑐ℎ𝑖𝑎, specii din herpetofauna: 𝑇𝑒𝑠𝑡𝑢𝑑𝑜 𝑔𝑟𝑎𝑒𝑐𝑎, cat si modul in care sunt inelate păsările.”, se notează în Jurnalul de practică.
Munții Măcin au marcat finalul acestor vizite. Cea mai veche formațiune geologică din România a bucurat ochii tinerilor cu dioramele cu habitatele specifice zonei, cu speciile de faună si floră aferente. Excursia a culminat cu un traseu tematic până în Vârful Țuțuiatu, cel mai înalt punct din lanțul Munților Măcin.
Acest gen de activități nu fac altceva decât să ne apropie și mai mult de ceea ce suntem noi în esență, locuitori ai aceeași planete frumoase, împodobite cu o flora și o fauna absolut incredibile. Dincolo de preocupări și interese personale, natura unește, natura clădește relații și le consolidează pe cele deja existente. Iar tinerii, viitorii specialiști din domeniul silvic, de asta au nevoie, de empatie și de cunoaștere a mediului care ne servește drept casă, pentru a-l putea iubi și proteja.
Sabrina Vacari
