Sute de arbori din marile parcuri din București administrate de Primăria Capitalei s-au uscat în ultimul an. Potrivit datelor transmise de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, în Parcul Herăstrău au fost inventariați aproape 300 de arbori uscați în totalitate, în Parcul Circului, aproape 100, în Tineretului peste 200, în Carol peste 100, iar în Cișmigiu – 25. Specialiștii spun că una dintre cauze e că oamenii crculă peste tot, ceea ce determină tasarea solului.
Arborii uscați sunt maturi, nu puieți care nu s-au prins după plantare, și fac parte din mai multe specii – pini, mesteacăn, plop, tei, ulm sau frasin.
„Arborii din mediul urban au o durată de viață mult diminuată față de cei aflați în zone rurale, din cauza anumitor factori – condițiile climatice, factorii de mediu, precipitațiile reduse, atacurile dăunătorilor, precum și faptul că anumite specii nu s-au acomodat în urma plantării. Chiar dacă un arbore pare inițial sănătos, poate ascunde afecțiuni care devin vizibile abia după un an sau doi de la plantare. De exemplu, infecțiile fungice pot afecta sistemul radicular sau trunchiul copacului, dar semnele vizibile, precum frunze îngălbenite, ramuri uscate sau fisuri în scoarță, pot apărea abia după o perioadă îndelungată”, este răspunsul dat de Primărie la solicitarea HotNews.ro.
O altă cauză este infestarea cu insecte, tratamentele nefiind tot timpul eficiente.
„Daunele cauzate de factori de mediu precum seceta sau poluarea pot avea efecte întârziate asupra sănătății arborelui. Iar uneori, desi tratamentele împotriva dăunătorilor sunt efectuate, acestea nu par a avea efectul scontat”, se mai arată în răspuns.
Arborii uscați vor fi tăiați și înlocuiți, au mai transmis reprezentanții Primăriei Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
Care sunt cauzele – explicațiile unui specialist
Peisagista Diana Culescu monitorizează de ani de zile situația spațiilor verzi din București și inventariat o parte dintre arborii uscați din Parcul Herăstrău.
„Din numărătoarea noastră, cam 30% dintre arborii din Herăstrău sunt uscați, am făcut sondaje pe mai multe zone și, în medie, sunt cam 30% uscați, ceea ce înseamnă mai mult de 300, numai pe o zonă am numărat peste 80 de arbori uscați.
O să vedeți mulți rășinoși afectați deoarece majoritatea rășinoșilor nu trăiesc la câmpie, pinii trăiesc pe munte, au nevoie de multă umiditate, și în sol, și în aer, iar în București nu mai au chestiile astea.
Murind și mulți dintre foioși, în timp s-a schimbat microclimatul din parc. Înainte te duceai într-un parc și era cu câteva grade mai răcoare, acum te duci în parc și este aproape ca oricare altă parte a orașului”, a explicat Diana Culescu.
Ea spune că sunt mai multe cauze care duc la uscare.
„Prima este stresul hidric, adică arborii de câțiva ani nu mai au suficient de multă apă în sol, pentru că nu plouă. Din cauza schimbărilor climatice sunt multe luni pe an în care nu există precipitații. Înainte asta se întâmpla vara, acum se întâmplă și toamna și primăvara și iarna. Dacă nu au apă, nu au cum să-și facă resursele de hrană de care au nevoie”.
Apoi, este vorba despre modul în care se fac lucrările de întreținere:
„În primul rând, în Herăstrău se taie foarte prost arbuștii, foarte mulți au dispărut, oamenii circulă prin tot parcul, ceea ce face ca solul să se taseze, iar prin tasare se elimină aerul. După ce că nu mai au apă, nu mai au nici aer.
O altă problemă este obsesia administrației locale de a pune gazon în parc, gazonul crește la câmpie, nu în pădure. Noi încercăm să punem gazon peste tot. Asta a dus la a descoperi solul și atunci mor toate organismele din sol care ajută plantele să-și procure diverse lucruri de care au nevoie”.
Se adaugă și dăunătorii aduși accidental prin diverse plante/pâmânt în parc.
„O altă cauză este că se înlocuiește sol, se pune sol peste solul existent, nu au grijă de unde provine solul respectiv și cu el aduc diverse lucruri nedorite. De exemplu, există zone în București unde s-a adus sol care are deja ambrozie, aia este vizibilă, dar se poate aduce sol care are diverse boli sau dăunători și asta face probleme plantelor existente în parc. La noi nu există o trasabilitate a plantelor, care este furnizorul, de unde vine planta, cum a ajuns în parc și din această cauză le afectează și pe celelalte”, a explicat peisagista Diana Culescu.
„O să ni se tot usuce arborii, atât timp cât nu avem registrul verde”
În opinia peisagistei, municipalitatea ar trebui să facă analize ca să vadă de ce s-au uscat arborii, astfel încât dacă suferă de vreo boală sau sunt atacați de anumiți dăunători să fie tratați corespunzător.
Apoi, trebuie privit la nivel macro, pentru a putea lua măsuri corecte.
„O să ni se tot usuce arborii, atât timp cât nu avem registrul verde deoarece la ora actuală se declară doar cât ai plantat, nu cât a trăit din ce ai plantat. Nu există niciun instrument prin care să urmărești ce se întâmplă cu ce ai plantat. Dacă ar exista acest registru verde, și-ar pune lumea mai multe probleme, de ce mor plantele, și având registrul verde ai putea vedea ce specii sunt cele mai afectate, ce boală le afectează, sau poate fac parte dintr-o specie care are nevoie de mai multă apă sau mai puțină, adică ai putea administra spațiile verzi pe baza unor date concrete, nu așa, la ochi”, a explicat Diana Culescu.
Sursa: Hotnews
Foto: HotNews.ro / Catiușa Ivanov