nu se va demoda niciodată. Aerul curat, mângâierea vântului și ramurile veșnic vii ale copacilor vor avea întotdeauna un loc aparte, oricât de multe gadgeturi ar apărea, mașini zburătoare sau construcții urbane. Natura înseamnă viață, iar conexiunea dintre natură și găzdașii acestei planete este una incontestabilă.
Copacii înseamnă veșnicie. Da, se spune că veșnicia s-a născut la sat, însă aceasta își poate face loc și printre clădirile impunătoare din orașele mari.
Într-o lume în care urbanizarea rapidă pune presiune pe aceste comori verzi, există oameni care-și dedică întreaga lor carieră protejării, conservării și integrării armonioase a arborilor în peisajul orașelor. Un astfel de exemplu este Andrei Nazare, care și-a transformat pasiunea pentru natură, născută încă din copilărie, într-o carieră impresionantă, ocupând în prezent, funcția de Tree Officer în cadrul Oxford City Council, Regatul Unit. Am avut marea plăcere să discutăm cu Andrei și să aflăm detalii despre parcursul său, dar și alte informații valoroase din domeniu.
Am considerat că această discuție este foarte importantă pentru a înțelege în profunzime cu ce anume se ocupă un Tree Officer în Regatul Unit și care sunt contribuțiile acestuia în menținerea unui echilibru între dezvoltarea orașului și conservarea patrimoniului verde.
Vă invităm să citiți interviul, pentru a-l cunoaște mai bine pe Andrei Nazare, încă un român care ne face mândri de originile noastre!
De la Vorona la Oxford: drumul către succes
1. Cum a început pasiunea pentru silvicultură/ arboricultură și cum a evoluat aceasta pe parcursul anilor?
Pasiunea mea pentru natură s-a născut în copilărie, influențat de contextul familial și mediul înconjurător. Ambii părinți au lucrat în industria de prelucrare a lemnului, iar după mutarea noastră în Vorona, o comuna așezată lângă cea mai întinsă pădure din Județul Botoșani, natura a devenit parte integrantă a vieții mele. Petreceam mult timp explorând pădurea și discutând despre rolul și resursele acesteia. Am urmat cursurile Liceului Economic Octav Onicescu din Botoșani.
Împreună cu colegii, organizam drumeții și exploram pădurea Vorona. Alegerea Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov a venit firesc, atras fiind de stilul de viață în aer liber, dar și de legătura cu orașul Brașov, unde tatăl, unchiul și bunicul meu au lucrat înainte de 1990. În timpul facultății, am descoperit drumețiile montane, încurajat de colega mea, Roxana Ciobotaru și însoțit de alți colegi: Alexandru Munteanu, Diana Șimon, Cornelia Moisil, Todi Scurt și Iulian Oaida. Pasiunea pentru drumeții completează perfect interesul pentru pădure.
După absolvire, am obținut o bursă din partea companiei IKEA și am fost admis la programul de masterat Euroforester al Swedish University of Agricultural Sciences, alături de colega mea, șefa de promoție, Ștefania Purcaru. În acești doi ani, am vizitat păduri din Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Rusia și Nepal, observând rolul multifuncțional al pădurii în medii și culturi diferite.
2. Cum ați ajuns să lucrați ca arborist în cadrul Consiliului Oxford și ce v-a atras către această meserie?
Sunt inginer silvic prin formare, iar acest bagaj educațional mi-a deschis ușa spre profesia de Tree Officer – funcția pe care o ocup în prezent pentru Oxford City Council. În administrațiile locale din Regatul Unit, tree officer-ul este un specialist responsabil cu aspectele ce țin de protecția, managementul și evaluarea arborilor în mediul urban – fie că e vorba de identificarea arborilor valoroși, evaluarea cererilor de toaletare sau doborâre, ori integrarea arborilor în planificarea urbanistică prin coordonarea cu colegii din departamentul de urbanism.
Nu o sa încerc sa traduc „tree office” în romană, deoarece în administrația locală din România, nu există un echivalent direct pentru funcția de Tree Officer din Regatul Unit. Responsabilitățile legate de gestionarea și protejarea arborilor sunt, de obicei, integrate în atribuțiile altor funcționari publici. De exemplu, arhitectul-șef al unei primării sau consiliu județean se ocupă de urbanism și amenajarea teritoriului, care pot include aspecte legate de spațiile verzi și arbori. Invit cititorii forestmania.ro să sugereze o traducere potrivită.
Nu sunt arborist în sensul strict: nu urc în copaci cu echipament specializat, nu execut tăieri la înălțime și nu am abilitățile tehnice ale unui profesionist în alpinism utilitar. Rolul meu este mai degrabă unul de expertiză și decizional, axat pe implementarea legislațiilor locale si naționale, analiză de risc și elaborare a strategiilor locale în materie de arbori urbani.
Pentru a ajunge în acest punct, am aplicat la Reading Borough Council în 2020. În prima rundă am fost selectat pe baza CV-ului. La interviu am reușit să câștig încrederea comisiei de recrutare demonstrând capacitate de adaptare, experiență internațională, cunoștințe întemeiate despre speciile de arbori și managementul acestora, cât și abilitatea de a învăța rapid. Am avut norocul să o am ca mentor pe Sarah Hanson, care urma să devină viitorul meu manager.
Ea m-a ghidat în primii ani, ajutându-mă să înțeleg legislația britanică, să navighez structurile administrative și să iau decizii echilibrate. După aproape patru ani la Reading, s-a ivit ocazia să mă alătur Oxford City Council.
Oxford este un centru universitar cu o istorie bogată, unde grădinile colegiilor și spațiile verzi urbane au o importanță deosebită. Posibilitatea de a lucra într-un oraș cu atâta moștenire culturală și cu standarde ridicate în ceea ce privește protecția spațiului verde m-a atras imediat.
Andrei Nazare alături de TEAM READING în ultima zi la Reading Borough Council (septembrie 2024)
Responsabilitățile și provocările meseriei
3. Care sunt, mai exact, principalele responsabilități ale unui tree officer în Regatul Unit?
În Marea Britanie, tree officer-ul oferă consultanță tehnică și specializată autorității locale privind arborii, în contextul exercitării funcțiilor de planificare urbană și protejare a patrimoniului verde – cu precădere sunt vizați arborii din proprietățile private. Principalele responsabilități includ:
Gestionarea arborilor protejați: evaluarea solicitărilor de doborâre sau toaletare a arborilor protejați cu Tree Preservation Orders (TPO) sau aflați în zone de conservare și, unde e cazul, emiterea de noi TPO pentru protejarea arborilor cu valoare estetică, istorică sau ecologică unde aceștia sunt de interes public (proeminent vizibili publicului).
Consultanță în procesul de planificare urbană: recomandări cu privire la cererile pentru proiecte de urbanism (autorizații de construire infrastructură, spații comerciale, spitale, școli), în special acolo unde arborii sunt deja existenți pe proprietate, dar și unde există oportunități pentru crearea de noi spații verzi – sau doar plantarea de arbori noi.
Tree Officer-ul se asigură că autorizațiile eliberate de Consiliu respectă legislația și politicile locale privind spațiile verzi și infrastructura verde. Procesarea plângerilor referitoare la ‘high hedges’ și a notificărilor privind ‘gardurile verzi’ (The Hedgerows Regulations 1997). Contribuții la politicile locale: implicarea în definirea strategiilor de mediu, a politicilor privind suprafețele acoperite de arbori, a planurilor locale și a documentelor de ghidare urbanistică, asigurând astfel, că arborii și spațiile verzi sunt protejate și valorificate corespunzător.
Andrei în vizită pe șantierul unui proiect imobiliar aprobat de Reading Borough Council. Cerințele pentru introducerea spațiilor verzi și pentru numărul de arbori de plantat cresc direct proporțional cu dimensiunea proiectelor. (septembrie 2023)
În general, arborii din spațiile publice (aliniamente stradale, parcuri), sunt responsabilitatea unui departament separat – a cărui denumire variază de la autoritate la autoritate: ‘Parks’, ‘Streetscene’, etc.
Totuși, tree officer-ul are autoritatea de a servi TPOs inclusiv pe arborii din spațiul public, dacă acest lucru este considerat necesar. Diferența față de România este dată, în principal, de existența unui cadru legal mai robust și aplicat în protejarea arborilor urbani, precum și de o cultură administrativă care integrează strâns protecția mediului în procesul de urbanism. Astfel, rolul tree officer-ului devine unul esențial în luarea deciziilor și în menținerea unui echilibru între dezvoltarea orașului și conservarea patrimoniului verde.
4. Ce provocări întâmpinați în activitatea zilnică, având în vedere specificul climatului și al vegetației din UK?
Probabil cea mai mare provocare pentru conservarea arborilor urbani și creșterea suprafețelor acoperite cu arbori în localități este lipsa spațiului. Marea Britanie are o suprafață aproape egală cu cea a României (243.610 km² vs. 238.397 km²), dar are o populație de 3.5 ori mai mare (19 mil vs. 68 mil locuitori). Densitatea populației pune o presiune foarte mare pe spațiile verzi. Ori de câte ori se propune un proiect de dezvoltare – fie rezidențial, comercial sau de infrastructură – decizia de a păstra ori planta arbori presupune sacrificarea altor elemente: fie spațiu construibil, de acces, locuri de parcare, culoare pentru utilități subterane.
Aceste compromisuri înseamnă costuri, iar dezvoltatorii, după cum bine știm, se luptă și pentru ultimul penny/ban, de multe ori împotriva conservării sau plantării arborilor.
Schimbările climatice adaugă un alt nivel de complexitate. Marea Britanie resimte perioade calde cu precipitații reduse mai frecvent decât în trecut. Două probleme care apar tot mai frecvent în urma acestor schimbări sunt scăderea umidității din solurile argiloase și fenomenul numit „Summer Branch Drop” sau „Sudden Branch Drop.”
Știm că solurile argiloase prezintă o variație volumetrică strâns corelată cu nivelul de umiditate. În același timp, arborii, în special cei de mari dimensiuni, pot extrage cantități semnificative de apă din sol. Cu cât precipitațiile sunt mai reduse, cu atât un arbore aflat pe un sol argilos poate genera un deficit de umiditate mai pronunțat, provocând astfel modificarea volumului solului. Când acest fenomen se produce în apropierea unei clădiri, se pot produce mișcări diferențiale ale fundației, care apar ciclic în funcție de anotimp (cald și secetos vs. rece și ploios). Acest tip de mișcări pot duce în timp la daune structurale. Acest proces se numește „tree related subsidence,” iar remedierea implică fie consolidarea fundațiilor, fie doborârea arborelui.
În astfel de situații, prioritatea este remedierea cauzei și repararea clădirii, ceea ce, din nefericire, înseamnă adesea îndepărtarea arborelui. Nici măcar exemplarele protejate prin Tree Preservation Orders (TPO) — valoroase din punct de vedere al biodiversității, istoriei sau culturii — nu sunt automat ferite de această soartă, deși cu mult efort și un dram de noroc, pot fi găsite soluții de compromis. De pildă, în Reading am reușit să reunim la aceeași masă proprietarul arborelui, vecinul afectat, reprezentanții companiilor de asigurări (care acoperă costurile reparațiilor), un mediator independent, ingineri specializați și reprezentanți ai Consiliului. Împreună, am salvat un stejar pedunculat de aproximativ 350-400 de ani, găsind o alternativă la consolidarea fundațiilor sau doborârea arborelui. Compromisul a constat în instalarea unei bariere anti-rădăcini la marginea proprietății vecinului, cu costuri împărțite între asiguratori și Consiliu.
Stejarul de aprox. 350-400 ani din Reading (sursa: Google Street View)
Pentru a înțelege mai bine presiunea pusă asupra arborilor în astfel de cazuri, trebuie menționate și costurile asociate: consolidarea fundațiilor pentru a contracara efectul variației volumetrice a solului poate ajunge la £100.000–£150.000, în timp ce instalarea unei bariere de protecție împotriva rădăcinilor este estimată la £30.000–£60.000. În ceea ce privește fenomenul numit Summer Branch Drop, acesta devine tot mai frecvent la arborii maturi în perioadele calde și lipsite de precipitatii. Așa cum sugerează și denumirea, fenomenul constă în desprinderea bruscă, lepădarea, a unor ramuri importante din coroană, ceea ce poate provoca accidente sau daune materiale. Dezechilibrul coroanei rămase și suprafața mare a rănilor rezultate în urma acestor rupturi determină, în cele mai multe cazuri, aprobarea cererilor de doborâre a arborelui.
Relația student – profesor
5. Cum v-a influențat formarea profesională sub îndrumarea profesorului Ioan Andrei Manea în carieră?
Domnul Profesor Manea a transformat laboratoarele de Entomologie Forestieră și Fitopatologie Forestieră în experiențe de învățare concrete, punând accent pe exemple practice și aplicații în teren. În loc să se limiteze la expuneri teoretice, ne-a învățat să recunoaștem semnele atacurilor de insecte, să înțelegem diferitele patologii ale arborilor și să apreciem impactul lor asupra ecosistemului. Metoda sa de predare, adaptată la capacitățile și ritmul fiecărui student, a fost un exemplu de empatie și profesionalism. Pentru mine, acest mod de a preda a fost o lecție valoroasă: a arătat cum complexitățile științifice și abordarea practică merg mână în mână și că un profesor bun oferă nu doar cunoștințe, ci și pasiunea de a le aplica. Exemplul său de profesionalism și dedicație m-a inspirat și continuă să mă influențeze în carieră.
Tehnologia în arboricultură
6. Ce rol joacă tehnologia modernă în activitatea de arboricultură din Regatul Unit?
Tehnologia modernă este esențială și îmi pune la dispoziție o suită de informații care mă ajută în luarea deciziilor. Când vorbim despre arbori care se bucură de protecție formală din partea Consiliului, rolul nostru este de a evalua și controla riscurile caracteristice mediului urban (căderi de ramuri, stabilitatea trunchiului, afectarea infrastructurii). Pentru a evalua aceste riscuri, folosim tehnologia în colectarea a cât mai multor date despre condiția arborilor. Aceste date ne ajută să identificăm managementul corect pentru fiecare arbore: opțiunile variază de la lucrări minore de reducere a greutății coroanei până la doborârea arborelui.
Enumăr câteva exemple de tehnologii folosite:
• GIS – aceste sisteme ne ajută să ținem evidența și la managementul arborilor protejați.
• Ground Penetrating Radar (GPR) – în pregătirea documentațiilor pentru dezvoltări imobiliare, ajută la confirmarea prezenței rădăcinilor acolo unde metodele tradiționale nu sunt posibile (e.g. săpăturile nu sunt permise în zone cu potențial arheologic ridicat).
• Test tomograf de tip PICUS – folosește unde sonore sau impulsuri ultrasonice pentru a vizualiza în secțiune transversală structura internă a lemnului, evidențiind zonele de putregai, cavități sau defecte interne fără a afecta semnificativ arborele.
• Test resistograf (de exemplu IML RESI-PD400) – măsoară rezistența lemnului la penetrare cu un ac foarte subțire, oferind un profil al densității și integrității interne a trunchiului sau ramurilor, ajutând la identificarea zonelor slăbite.
• Drone și LiDAR – curba adopției de către autoritățile locale administrative este încă la început, dar sunt folosite pentru evaluarea structurii coroanei, localizarea defectelor în coronament, monitorizarea unui număr mare de arbori cu resurse umane și de timp limitate.
• Senzori de mișcare pentru confirmarea cazurilor de mișcare diferențială a solului lângă fundații (‘tree related subsidence’).
Felul în care se raportează comunitatea la arbori/spații verzi și realizări personale
7. Cum este percepută importanța arborilor și a spațiilor verzi în comunitățile din Oxford?
În Oxford, ca și în alte orașe britanice, comunitățile înțeleg că arborii și spațiile verzi aduc beneficii clare: reduc stresul termic urban (heat island effect), ajută la gestionarea apelor pluviale, îmbunătățesc calitatea aerului și oferă un cadru estetic care sporește bunăstarea comunității. Arborii cresc valoarea proprietăților, atrag turiști și susțin biodiversitatea locală.
Istoria și tradiția academică a Oxfordului au contribuit la o cultură de respect față de grădini, parcuri și arbori valoroși. Colegiile Universității Oxford, cu grădinile lor istorice, sunt exemple de armonie între natură și arhitectură. Totuși, nu trebuie ignorate costurile de întreținere a arborilor: tăierile de întreținere, controlul bolilor, gestionarea deșeurilor verzi și eventualele lucrări la înălțime presupun costuri semnificative.
Un simplu elagaj, cu închirierea unei echipe profesioniste, poate ajunge la sume considerabile. Din acest motiv, în identificarea arborilor valoroși și emiterea ordinelor de protecție (Tree Preservation Orders), suntem conștienți de obligațiile și costurile aduse proprietarilor, atât cât și de echilibrul ce trebuie găsit între îngrădirea dreptului de proprietate și beneficiile aduse de arborii în cauză.
Aș adăuga la acest răspuns importanța pe care o au autoritățile locale în educarea comunităților și comunicarea strategiilor pentru spațiile verzi. Fiecare Consiliu elaborează o Strategie a Spațiilor Verzi (Tree Strategy), în care explică contextul actual de pe teritoriul administrat, identifică oportunități, propune obiective și descrie metodele ce trebuie adoptate pentru a le îndeplini. Această strategie este supusă unei consultații publice înainte de a fi adoptată. Un tree officer conduce elaborarea acestor strategii, menținând un dialog deschis cu publicul și cu factorii de decizie.
8. Aveți un proiect sau o realizare profesională de care sunteți deosebit de mândru în activitatea dvs. ca Tree Officer?
În perioada în care am lucrat la Reading Borough Council (octombrie 2020 – septembrie 2024), am contribuit la creșterea procentului de acoperire a arborilor în oraș, folosind pârghiile politicilor locale și nationale disponibile.
Dacă în 2020 Reading avea trei cartiere (‘wards’) cu sub 12% acoperire arbori, în 2024 numărul lor s-a redus la două, iar acoperirea totală (media pentru 16 cartiere) a ajuns la 17,7%, peste media națională de 16,5%. Aceasta înseamnă că am reușit să influențăm pozitiv caracterul orașului, păstrând și plantând arbori care să servească generațiilor viitoare.
Un moment de referință a fost salvarea stejarului pedunculat de 350-400 de ani menționat anterior. Printr-o abordare diplomatică și perseverentă, am reușit să convingem consiliul, asiguratorii și proprietarii afectați că investiția în soluții tehnice (bariera anti-rădăcini) este justificată, în locul doborârii acestui arbore remarcabil.
Acest exemplu a arătat cât de importantă este cooperarea între părțile implicate, dar și cât de mult contează expertiza și argumentarea solidă din partea unui Tree Officer.
De asemenea, obținerea poziției actuale de Tree Officer la Oxford City Council este o altă realizare care mă onorează. Oxford este un oraș cu o istorie bogată în conservarea și gestionarea inteligentă a spațiilor verzi. În noul meu rol, am autonomie și responsabilitate crescută, fiind nevoit să iau decizii asumate, fără un mentor direct în cadrul serviciului. Acest lucru îmi demonstrează că toată experiența acumulată până acum este apreciată și valorificată.
9. Ce măsuri sunt luate în Regatul Unit pentru protejarea arborilor bătrâni sau cu valoare istorică de exemplu, care ar putea fi abordate și în România?
La nivelul autorităților locale, în UK legislația relevantă pentru conservarea arborilor valoroși este reglementată în cadrul Town and Country Planning Act 1990, articolele 197-214. https://www.legislation.gov.uk/ukpga/1990/8/part/VIII/chapter/I
Acest cadru legislativ conferă Consiliilor puterea de a emite Tree Preservation Orders (TPO) pentru arborii valoroși. Tree officer-ii sunt împuterniciți să identifice astfel de arbori și să emită aceste TPO uri. În același timp, aceeași legislație dispune și o metodă indirectă de protecție a arborilor din Ariile de Conservare (Conservation Areas) – zone urbane cu valoare arhitecturală mare care sunt supuse unor criterii de dezvoltare urbanistică riguroase pentru a le păstra caracterul.
Astfel, cu 6 săptămâni înainte de a efectua orice lucrări de toaletare sau doborâre a arborilor în aceste zone, Consiliul trebuie anunțat. Această perioadă de 6 săptămâni oferă tree officeri-lor oportunitatea de a emite un TPO dacă lucrările propuse vizează un arbore valoros și nu sunt justificate.
De asemenea, în procesul de autorizare a construcțiilor, arborii valoroși pot fi protejați prin impunerea unor condiții în documentația urbanistică. Tree Officer-ii sunt parte integrantă din procesul de autorizare și au rolul de a condiționa, ghida sau obiecta propunerile de dezvoltare urbanistică (imobiliară, comercială, infrastructură) astfel, încât impactul asupra arborilor să fie minim și justificat – sau, unde mitigarea impactului este imposibilă, asigură integrarea spațiilor verzi în designul propus.
Este greu de apreciat cât de ușor ar fi să se implementeze o legislație similară și în România. Cum am menționat și mai sus, presiunea populației asupra spațiilor verzi în România este probabil mai mică, astfel îngrădirea dreptului la proprietate pentru protejarea unor arbori este mai greu de justificat. Totuși, cred că arborii urbani și spațiile verzi trebuie să fie factori importanți în evaluarea cererilor și eliberarea autorizațiilor de construire în marile orașe.
Viitorul arboriculturii urbane: sfaturi și îndrumare
10. Ce calități și abilități considerați esențiale pentru a excela în meseria de Tree Officer?
Pentru a excela în meseria de Tree Officer, este necesară o bază solidă de competențe tehnice și științifice, precum cunoașterea speciilor de arbori, a cerințelor lor ecologice și a riscurilor asociate.
În plus, abilitățile de comunicare și negociere sunt esențiale, având în vedere că trebuie să se interacționeze cu o gamă variată de părți interesate, de la proprietari și dezvoltatori până la asiguratori și comunitatea locală, pentru a identifica soluții de compromis.
Capacitatea de analiză și discernământ, care presupune interpretarea corectă a legislației, a datelor tehnice și a contextului urbanistic, reprezintă o altă cerință importantă. De asemenea, răbdarea și obiectivitatea sunt cruciale, deoarece deciziile trebuie luate echilibrat, bazându-se pe fapte, și nu pe emoții. Nu în ultimul rând, flexibilitatea și dorința de a învăța continuu asigură adaptarea la noile tehnologii și la schimbările legislative care influențează constant acest domeniu.
11. Ce sfaturi ați oferi tinerilor interesați de o carieră în arboricultură, mai ales celor care aspiră să lucreze în străinătate?
Aș sfătui tinerii interesați de o carieră în silvicultură sau în orice alt domeniu complementar, în special pe cei care își doresc să lucreze în străinătate, să își construiască o bază teoretică solidă, deoarece o pregătire temeinică deschide multe uși. De asemenea, să fie deschiși la oportunitățile de studii în afara țării, căci experiențele internaționale le vor îmbogăți capacitatea de adaptare și abilitatea de a colabora cu echipe multinaționale. O bună stăpânire a limbii engleze este esențială, nu doar pentru a înțelege legislația, ci și pentru a comunica eficient cu colegii, clienții sau publicul.
Le recomand, totodată, să nu se teamă să aplice pentru posturi în străinătate, deoarece competența și seriozitatea sunt, în general, mai apreciate decât naționalitatea. În final, le sugerez să investească în stabilirea unor conexiuni profesionale, să participe la evenimente, cursuri sau conferințe de profil, deoarece, în timp, astfel de contacte pot dezvălui oportunități pe care altfel nu le-ar fi putut anticipa.
Sabrina Vacari
redactie@forestmania.ro
