DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

19.3 C
București
12.4 C
Sibiu
18.5 C
Suceava
14.8 C
Covasna
18.7 C
Piatra Neamț
12.4 C
Braşov
13.4 C
Bistrița
14.8 C
Râmnicu Vâlcea
luni, aprilie 15, 2024

Avem Strategie Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030

Recomandate

Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 a apărut vineri în Monitorul Oficial, după ce a fost aprobată în ședința de Guvern de săptămâna trecută.

Este un document care stabileşte acţiuni clare în vederea creşterii gradului de educaţie şi conştientizare în rândul copiilor şi tinerilor privind dezvoltarea sustenabilă şi responsabilizarea faţă de mediu, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

„Un moment important pentru învăţământul românesc, pentru că este prima dată în România când este adoptată o Strategie naţională care este dedicată educaţiei pentru mediu şi pentru schimbările climatice. Unităţile de învăţământ vor deveni parteneri strategici pentru a construi un viitor sustenabil. Ca atare, elevii şi cadrele didactice vor beneficia de tot sprijinul pentru a înţelege, pe de o parte, gravitatea crizei climatice şi de mediu, dar şi pentru a conştientiza cauzele şi efectele acestor crize, alături de modalităţile de a îmbunătăţi răspunsul societăţii faţă de aceste provocări”, a declarat Cărbunaru. El a subliniat că obiectivul strategiei este aliniat principiilor proiectului preşedintelui Klaus Iohannis, România educată, care are în vedere cultivarea respectului pentru mediu, ca parte a valorilor promovate şi dezvoltate prin educaţie.

Prezentăm câteva pasaje din Strategie

Prin „educația privind schimbările climatice și mediul” înțelegem o educație care promovează un stil de viață sustenabil prin dezvoltarea de competențe eco-sociale. Acest tip de educație are în vedere familiarizarea tinerilor cu problemele naturale și socioeconomice, cauzate de schimbările climatice, dar și cu modalitățile de a îmbunătăți răspunsul la acestea.

Scopul constă în creșterea gradului de conștientizare asupra schimbărilor climatice și problemelor de mediu, copiii putând fi atât purtători de mesaj spre familiile și comunitățile lor, cât și parte direct implicată în acțiunile de stopare a degradării mediului.

Printre valorile, comportamentele și atitudinile pe care le vizează educația pentru mediu și schimbări climatice se numără:

  • empatia, conexiunea cu natura;
  • grija și compasiunea pentru toate formele de viață;
  • respectul, interesul și aprecierea față de natură și serviciile pe care le oferă oamenilor;
  • responsabilitatea privind utilizarea resurselor naturale; responsabilitatea în gestionarea propriilor decizii cu impact asupra mediului și climei, inclusiv în comportamente de consum cotidiene; implicarea în rezolvarea problemelor de mediu și climă;
  • participarea și responsabilitatea civică”.

În Strategie sunt prevăzute și anumite aplicații mobile care să le permită elevilor „să monitorizeze” calitatea mediului. Una dintre ele este „Mini Inspectorul pădurii”.

„Elevul va primi în responsabilitate o porțiune de hartă satelitară pe care va trebui să o urmărească săptămânal și să mențină un jurnal cu privire la schimbările pe care le sesizează. În cazul în care observă o schimbare radicală ghidat de aplicație, va putea să trimită o sesizare direct către Garda Națională de Mediu. Dincolo de acest jurnal, în aplicație există o serie de cerințe, mini-jocuri și microcompetiții menite să îl familiarizeze pe elev cu concepte legate de protecția mediului, schimbările climatice, combaterea poluării. Elevul va fi încurajat să întreprindă activități prin care să îi stimuleze și pe ceilalți membri ai familiei să asimileze și să dezvolte comportamente benefice. Dacă școala deține senzori de măsurare a calității aerului, elevul va putea să urmărească datele colectate de senzor și să sesizeze autoritățile atunci când observă valori ridicate sau manifestări atipice. De asemenea, dacă elevul are un senzor propriu acasă, poate să își adauge măsurătorile înregistrate în aplicație”, se arată în strategie.

O altă idee este dezvoltarea unui program național de tip „Ranger Junior”, micii exploratori ai naturii în arii naturale protejate, care va cuprinde, în special, lecții în natură, drumeții și tabere de cunoaștere.

Școlile, se arată în document, trebuie să fie implicate în protejarea mediului.

„În România există tradiția de a folosi școlile, ocazional, în folosul comunității, pentru acțiuni civice. De exemplu, școlile găzduiesc secțiile de votare pentru diferite tipuri de alegeri sau sunt folosite ca spații de refugiu pentru comunitate în cazul unor dezastre naturale care afectează comunitatea: inundații, alunecări de teren și altele. Prin urmare, școlile pot îndeplini funcții civice de creștere a gradului de sustenabilitate în comunitate”. Din aceste motive, „în apropierea școlilor se poate crea o infrastructură de colectare a materialelor reciclabile și reutilizabile, fiind oportună montarea unor unități de colectare electrocasnice, haine pentru donații etc”. Nu în ultimul rând, la final de săptămână, parte din infrastructura școlară va putea fi folosită pentru activități de informare, mobilizare pe teme de climă, mediu și sustenabilitate pentru întreaga comunitate.

Pentru ca toate acestea să poată fi puse în practică, e nevoie de formarea profesională a cadrelor didactice pentru educația privind schimbările climatice și mediul. Aceasta ar putea lua forma unui modul de curs pilotat, la început, în cadrul programelor de masterat didactic care s-au deschis în 2020 în câteva universități din țară și care oferă o pregătire aprofundată pentru cariera didactică.

Strategia prevede însă și „crearea unei rețele de formatori/mentori în fiecare județ, cu participarea unor experți din afara țării. Nodurile acesteia ar putea fi centrele universitare și institutele naționale de cercetare relevante. Formatorii pot fi cercetători științifici, cadre didactice universitare, studenți în ciclul de masterat sau doctorat sau experți din sectorul ONG”.

Pentru a accepta, profesorii vor fi motivați, arată Strategia.

Una dintre măsuri este „includerea activităților legate de limitarea schimbărilor climatice și protecția mediului în metodologia de acordare a unor stimulente salariale și a unor bonusuri sub formă de participare la mobilități externe/interne, în spiritul măsurii O4.e. din capitolul al V-lea al raportului „România Educată”.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi