Pe 30 ianuarie 2021, Ministerul Mediului transmitea următorul comunicat: „Din această noapte, începând cu ora 00.00, cel mai important sistem informațional integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0, va fi pus în funcţiune”. Se împlinesc așadar 2 ani de când sistemul a devenit operațional, iar autoritățile sunt convinse că și-a dovedit eficiența.
Directorul Direcției Generale Păduri și Strategii în Silvicultură din Ministerul Mediului (în cadrul căreia funcționează și serviciul SUMAL), Dănuț Iacob, a declarat pentru forestmania.ro că sistemul a produs efecte, ultima componentă, SNEICS, devenind funcțională recent.
În acest moment, numărul utilizatorilor SUMAL este de 89.648 de persoane. Aceștia sunt utilizatori tip control, din ocoale de stat și de regim, agenți economici.
„Potrivit statisticilor, de la lansare până azi, 30 ianuarie 2023, ora 8 dimineața, au fost emise 10.251.040 avize, din care aproape 25.000 sunt preluate din SUMAL 1. Avem peste 380.000 de depozite create, 67.000 de mijloace de transport, peste 15.000 de companii tip agent economic.

În ceea ce privește volumele transportate de la locul recoltării, situația este următoarea:
- În anul 2021 au fost înregistrați, pe tot parcursul anului, 19.446.076 mc
- În anul 2022 volumele înregistrate au fost de 19.203.005 mc
- Ianuarie 2023 – 945.400 mc, mai puțin decât în aceeași perioadă a anilor trecuți. De exemplu, în ianuarie 2021 s-au transportat 1.278.321 mc, iar în ianuarie 2022 volumul trasportat de la locul recoltării a fost de 1.244.794 mc”, ne-a explicat Dănuț Iacob.

În Ministerul Mediului funcționează o echipă dedicată SUMAL, aceasta fiind în contact permanent cu cei din Gărzile forestiere și cei din ocoalele silvice din toată țara.
„Este un sistem care funcționează, care a produs efecte, cum spuneam, și în domeniul controlului, dar și pentru utilizatori. Pot fi create baze de date, statistici, e un instrument care are multe beneficii”, a subliniat Iacob. El spune că există posibilitatea ca, la un moment dat, un astfel de sistem de trasabilitate să existe la nivelul întregii Uniuni Europene.
Ministrul Tánczos Barna: „Sistemul oferă o imagine de ansamblu fidelă şi la zi”
Prezent la Conferința Administratorilor şi proprietarilor de păduri din Harghita, organizată vineri la Miercurea Ciuc, ministrul Tánczos Barna a mărturisit că în urmă cu doi număra orele și minutele până la lansarea SUMAL 2.0.
„Pot să afirm că este cel mai complex sistem de trasabilitate din Europa. L-am recomandat de foarte multe ori ca studiu de caz pentru experţii Comisiei Europene şi experţi ai altor state membre în privinţa sistemelor funcţionale de succes, pentru că dincolo de elementele de trasabilitate şi dincolo de elementele de urmărire a exploatării, transportului şi procesării lemnului, masei lemnoase, sistemul oferă şi o imagine de ansamblu fidelă şi la zi, asupra activităţilor forestiere din România. În cei cei 2 ani de funcţionare a SUMAL-ului, noi am avut şi alte provocări în domeniul forestier, prima şi cea mai importantă provocare fiind recâştigarea credibilităţii României în faţa instituţiilor europene în ceea ce priveşte managementul sustenabil, durabil, corect şi legal al fondului forestier naţional. Am muncit mult, am lucrat mult la acest capitol, am participat la nenumărate discuţii alături de colegii mei, cu reprezentanţii Comisiei, cu reprezentanţii inclusiv ai ambasadelor statelor UE la Bucureşti, în încercarea noastră de a de a le arăta adevărul aşa cum este, fără a încerca să ascundem partea negativă, pentru că nu putem nega faptul că există în continuare exploatare ilegală în România, dar putem afirma, fără exagerare, că vremea acelor defrişări necontrolabile a apus. Nu mai există asemenea defrişări ilegale în România”, a spus, în conferință, ministrul Mediului.

Încep primele restaurări de habitate forestiere
Tánczos Barna le-a împărtășit specialiștilor în silvicultură provocările acestui an.
„Anul 2023 va fi un an greu, pentru că sute, mii de amenajamente silvice vor fi revizuite pentru a corespunde cerinţelor europene în ceea ce priveşte procedurile de aprobare la agenţiile de mediu. În acelaşi timp, anul 2023 o să fie primul an în care suprafeţele afectate, în mod special de tăierile ilegale, dar nu numai, vor fi restaurate în acele situri Natura 2000 pe care le-am monitorizat, le-am evaluat, le-am inventariat, le-am prezentat şi Comisiei Europene şi unde vom începe primele restaurări de habitate forestiere, probabil încă un studiu de caz pentru Europa, în lumina noilor ambiţii ale Comisiei Europene de a restaura 30 % din habitatele pierdute în Europa în ultimii 50-70 de ani. În acest sens, se pregăteşte un nou regulament în Europa şi România va fi un exemplu din acest punct de vedere, sunt convins de acest lucru”.

Nu în ultimul rând, a vorbit și despre echilibrul care trebuie să existe între protejarea naturii, a speciilor şi habitatelor şi exploatarea durabilă a masei lemnoase.
„Habitatele forestiere sunt o valoare inestimabilă, ele trebuie protejate în acelaşi timp cu exploatarea durabilă a masei lemnoase din pădure. Acest echilibru este esenţa activităţii Ministerului Mediului, acest echilibru între protejarea naturii, protejarea speciilor şi habitatelor, în paralel cu exploatare acelei resurse regenerabile care, la urma urmei, este proprietatea privată a milioane de cetăţeni din această ţară. Suprareglementarea trebuie eliminată şi trebuie să găsim soluţii, prin noua strategie forestieră, în a a stimula proprietarul pentru a face o administrare durabilă a pădurii în detrimentul controlului excesiv şi a suprareglementării. Dacă reuşim acest lucru în următorii ani cu siguranţă pădurile României vor arăta mult, mult mai bine şi ne vor oferi acel aer curat de care noi, toţi cetăţenii, avem nevoie’, a conchis Tanczos Barna.