Profesorul universitar Valeriu-Norocel Nicolescu, de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, a spus, în Conferința Administratorilor și Proprietarilor de Păduri desfășurată vineri la Miercurea Ciuc, că nu se poate face o silvicultură de calitate în lipsa drumurilor forestiere.
El a precizat, în prezentarea sa, că, în momentul actual, „desimea medie a rețelei căilor de transport forestiere din România este de doar 6,5 m/ha. Prin comparație, aceasta atinge în 36 m/ha în Austria, 40 m/ha în Elveția, 26 m/ha în Franța, 45 m/ha în Germania. În plus, rețeaua existentă accesibilizează doar 65% din suprafața fondului forestier al țării, pentru o distanță maximă de apropiat de 2 km (distanță medie 1,2 km, când „acceptabilă și realizabilă ar fi o distanță de colectare a lemnului de 600-800 m”, conform profesorului Victor Giurgiu)”.
Mai mult, el spune că în România avem o problemă nu doar cu accesibilitatea exterioară a pădurilor, prin drumuri forestiere, ci și cu cea interioară, prin culoare silviculturale/drumuri de scos-apropiat.
„Lipsa sau desimea redusă a acestor căi de colectare creează foarte mari probleme, atât firmelor de exploatare a pădurilor, cât și mediului. Proiectarea și instalarea lor ar trebui să se facă de către ocoalele silvice, de la începerea aplicării lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor. Din păcate, normele tehnice anterioare (2000), ca și ghidurile de bune practici actuale (2022), nu îi obligă să le deschidă și de aceea, instalarea lor nefiind impusă, nu se fac.
Avantajele ar fi foarte mari dacă ar exista un acces interior adecvat. „În primul rând, prin lățimile reduse ale culoarelor de acces, se limitează utilizarea unui sistem de mașini performante, cu ecartamente mai mari, în paralel cu creșterea vătămărilor de exploatare ale arborilor pe picior sau semințișului. De exemplu, un harvester are nevoie de culoare până la 4 metri lățime, în timp ce culoarele noastre, cu excepția celor recomandate pentru tăierile principale (culoare largi, de până la 3,5 m lățime), nu pot fi mai late de 2,5 m. În toată Europa forestieră dezvoltată există asigurate aceste condiții minime pentru exploatare. Noi vrem să facem o silvicultură de calitate, dar fără drumuri forestiere și accesibilitate interioară asigurată de la vârste tinere nu se poate”, a spus profesorul Nicolescu.
El a făcut o prezentare cu două părți:
(I) Pădurile României
- Suprafața fondului forestier și a pădurilor
- Răspândirea pădurilor
- Compoziția pădurilor
- Structura pădurilor pe clase de vârstă
- Volumul de lemn pe picior (total și la ha)
- Creșterea curentă a pădurilor + recolta anuală de lemn
- Funcțiile pădurilor
- Accesibilitatea fondului forestier
- Structura proprietății asupra pădurilor
(II) Silvicultura românească (diverse aspecte).
„Două probleme majore afectează gospodărirea pădurilor din România. Prima se referă la adaptarea parțială a silvotehnicii actuale la structura proprietății asupra pădurilor și la schimbările climatice preconizate. A doua e legată de probleme cu forța de muncă în silvicultură și exploatarea pădurilor.
Avem o lipsă cronică de forță de muncă, mai ales calificată, în special în exploatări forestiere, dar și pentru lucrările din pepiniere sau de îngrijire și conducere a arboretelor tinere. Și avem costuri și cheltuieli în creștere permanentă”, a mai explicat profesorul Nicolescu.
ASFOR cere drumuri forestiere de ani de zile
Asociația Forestierilor din România – ASFOR solicită de ani buni extinderea rețelelor de drumuri forestiere. Într-un interviu acordat forestmania.ro, președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, spunea că accesul la lemn va fi tot mai greu fără investiții. Viziunea Asociației a fost exprimată în documentul strategic „România verde în 10 pași”.
„România verde în 10 pași – este singurul document de viziune elaborat pe baza realităților din România și pentru dezvoltarea unui sector forestier format din firme autohtone care să ne asigure că vom avea păduri sănătoase, o economie forestieră prosperă și comunități locale puternice.
Trebuie să avem clar în vedere faptul că lipsa de drumuri și utilaje vor face lemnul din pădurile României inaccesibil. Întrebarea pentru perioada următoare va fi foarte clară: suntem sau nu în stare să facem drumuri și să clarificăm situația drumurilor forestiere rămase în administrarea RNP, dar care deservesc integral proprietăți private?! Dacă nu avem în plan să construim drumuri forestiere, în accepțiunea de drum forestier, atunci va trebui să gândim sisteme de exploatare specifice, cu căi de colectare pe pământ, pe distanțe mari, pe care să le folosim temporar sau permanent”.
