DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

-0.6 C
București
-1.9 C
Sibiu
-2.8 C
Suceava
-4 C
Covasna
-8.5 C
Piatra Neamț
-4.8 C
Braşov
-4.6 C
Bistrița
-3 C
Râmnicu Vâlcea
luni, ianuarie 30, 2023

Azi e Ziua Muntelui Ceahlău. Singurul munte din România care are sărbătoarea lui

Recomandate

AliasForest

Ziua de 6 august este și ziua Hramului Muntelui Ceahlău, singurul munte din România care are propria sa sărbatoare religioasă. Din anul 2009, la initiativa Consiliului Județean Neamț, această zi a fost declarată Ziua Porților Deschise în Parcul Național Ceahlău pentru a oferi posibilitatea miilor de pelerini și turiști sa participe la slujba religioasă ce are loc la Schitul Ceahlău situat pe platoul muntelui, lânga Cabana Dochia. În această zi accesul în Parcul Național Ceahlău este liber.

„Olimpul Moldovei”

Pe 6 august, an de an, sătenii de la poalele masivului, chiar şi cei de vârste înaintate, iau în piept Ceahlăul pentru a fi prezenţi la slujba de Schimbare la Faţă a Domnului care se oficiază la schitul ridicat în vârf. Pelerinajul are se pare, origini chiar mai îndepărtate de vremurile creştine, cunoscut fiind obiceiul dacilor liberi care trăiau prin aceste părţi să mulţumească muntelui.  

„Muntele Ceahlău este plin de sacralitate prin faptul că, de-a lungul timpului, oamenii l-au asociat cu Olimpul Moldovei, dar şi cu istoria  precreştină. Se zicea că Zamolxe, zeul dacilor ar fi sălăşluit pe acest munte”, a declarat, pentru adevărul.ro, Constantin Andraş, şeful serviciului de pază din Parcul Naţional Ceahlău.

„Ceahlăul a devenit sacru pentru că odată cu apariţia creştinismului, aici s-au stabilit diferiţi sihaştri care au fondat schiturile şi bisericile de pe munte. Locul căpătând puteri spirituale, oamenii au continuat să urce spre vârful muntelui, singurul cu hram din România, similiar Athos-ului din Grecia”, a mai spus Constantin Andraş. O legendă spune că cei care se întalnesc pe muntele sfânt Ceahlău rămân legaţi într-un fel sau altul, pentru totdeauna.

Fenomene unice

„E mare sărbătoare în sufletele nemțenilor de Schimbarea la față, fiind sărbătoarea Muntelui Ceahlău, această „piatră nestemată“ a Moldovei, care astăzi le oferă tuturor celor interesați șansa de a vedea de la înălțime, de pe Vârfu Toaca, două fenomene unice în lume: Umbra Piramidei și Calea Cerului.

Așa cum se întâmplă în fiecare an, pe 6 august aducem un omagiu tradiției străvechi moștenită din vremea dacilor, care venerau acest munte, despre care Dimitrie Cantemir spunea că este precum Olimpul pentru greci: „Cel mai înalt dintre munţi este Ceahlăul, care, dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul“.

Tot astăzi este hramul schitului de pe Muntele Ceahlău, singurul lăcaș de închinăciune din țară aflat la altitudinea de 1.770 metri, ridicat în memoria sihaștrilor care s-au nevoit în acele locuri sute de ani.

Este o adevărată comoară acest munte pentru ținutul nostru! Ne oferă priveliști de neuitat, fenomene unice în lume, este lăcaș de închinăciune și, nu în ultimul rând, ne aduce în suflet mândria că trăim într-un loc special, căutat de iubitorii de frumos și de cei care vor să își bucure sufletele prin rugăciune!

Să avem o zi frumoasă, o sărbătoare tihnită și să intrăm cu drag în toamna ce ne bate la ușă, căci spune o vorbă din popor că de astăzi începe îngălbenirea frunzei în codru și se adună berzele în stoluri, pentru a-și începe lunga călătorie spre alte zări!”, a transmis și președintele CJ Neamț, în urmă cu scurt timp.

Piramida holografică

Un fenomen unic ce atrage sute de oameni pe Muntele Ceahlău este „Piramida holografică”. Aceasta poate fi observată azi, de sărbătoarea Schimbării la față.

Razele soarelui se reflectă spectaculos la primele ore ale dimineții, iar imaginea este grandioasă, spun iubitorii naturii și fotografii profesioniști.

Fenomenul, considerat de unii o manifestare mistică, are o explicaţie ştiinţifică: iluzia optică data de razele soarelui, care reflectă patru umbre ale vârfurilor Toaca, Piatra Ciobanului, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Astfel, la răsărit, pe munte apare o piramidă.

Bătrânii spun că în această zi inclusiv muntele îşi schimbă înfăţişarea. Iubitorii fenomenelor mistice susţin însă că piramida tridimensională arată că Ceahlăul este muntele sacru al dacilor.

„Unii presupun că ar fi fost un fel de Olimp al dacilor pe care sălăşluia Zamolxex. Se pare că muntele Ceahlău este mult mai deosebit din punct de vedere energetic decât alţi munţi din ţara noastră. Oricine poate să simtă prin starea de spirit, dacă este veselie, înseamnă că energia este bună. Ceahlăul este prin definiţie un munte sacru”, a declarat, pentru Pro Tv, parapsihologul Andrei Trandaf.

Recomandări pentru pelerini

Administratia Parcului National Ceahlău stă la dispoziția pelerinilor pentru a-i îndruma.

Iată regulile de vizitare în Parcul Național:

– Nu distrugeti exemplarele de floră și faună, nu afectați prin acțiuni necontrolate frumusețea peisajului natural, sunt comoara noastră, a tuturor!

– Nu campați decât în locul special amenajat de lânga Cabana Dochia!

– Nu aprindeți focul în interiorul parcului!

– Nu abandonați deșeurile pe munte, depozitați-le la coborâre în locurile special amenajate acestui scop!

– Nu părăsiți traseele marcate și fiți echipați corespunzator unei ascensiuni pe munte, altfel vă expuneți accidentelor!

Specii protejate

Muntele Ceahlău este cel mai renumit şi mai impresionant masiv din partea centrală a Carpaţilor Orientali, fiind unul dintre puţinele complexe carpatine care mai pastrează încă eşantioane nealterate ale naturii.

Înconjurat de valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistriţei la est si văile Bistrei, Pinticului si Jidanului la vest, masivul Ceahlău este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, având altitudini ce variază între 1000-1300 m şi care converg către cele două puncte mai înalte: Vârful Ocolaşul Mare – 1907 m si Vârful Toaca – 1904 m.

În acest climat temperat-continental, în funcţie de variaţia pe altitudine a habitatelor, vom vedea multe specii de orhidee, printre care sângele voinicului (Nigritella rubra şi Nigritella nigra) şi papucul doamnei (Cypripedium calceolus), dar şi bulbucii de munte (Trollius europaeus), arginţica (Dryas octopetala) sau floarea de colţ (Leontopodium alpinum), specii protejate la nivel european.

De-a lungul numeroaselor poteci de munte, pot fi întâlnite specii comune zonelor montane, de la broaşte divers colorate (Bombina variegata – buhaiul de baltă cu burta galbenă) şi tritoni (Lissotriton montandoni – tritonul carpatic), la şopârle (Zootoca vivipara – şopârla de munte) şi vipere (Vipera berus – vipera de munte) sau chiar o multitudine de păsări (piţigoi mari, de brădet, de munte, cu creastă, ţicleni, şorecari, huhurezi) şi mamifere (căprioare, cerbi, mistreţi, urşi, lupi şi chiar râşi).

Sursa: CJ Neamț, Ceahlaupark.ro

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi

AliasForest