„Ar trebui să folosim biomasa astfel încât să devină o alternativă eficientă economic și mai prietenoasă cu mediul decât majoritatea combustibililor folosiți în prezent”, a spus ieri șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Borbely Laszlo, la lansarea, la Sfântu Gheorghe, a Bioeconomy Hub România, adică Centrul Național pentru Bioeconomie. Gazdele evenimentului au fost Clusterele Green Energy, Pro Wood și Agro Food, lansarea având loc la Incubatorul de afaceri din Sfântu Gheorghe. România este parte a unui proiect european din care mai fac parte alte 16 state.

Scop: folosirea responsabilă a materiilor prime

Proiectul „Consolidarea capacității țărilor din Europa Centrală și de Est de a dezvolta strategii și planuri de acțiune în domeniul bioeconomiei” – Empowering the Central and Eastern European Countries to Develop Bioeconomy Strategies and Action Plans (CEE2ACT) – este dezvoltat de un consorțiu format din 17 parteneri din 17 țări din Europa.

Bazându-se pe experiența partenerilor din țări precum Austria, Germania, Olanda, Belgia, Spania, Finlanda, Suedia, proiectul are ca scop să capaciteze țările din Centrul și Estul Europei de a realiza procese decizionale mai bine informate, a implica societatea, a facilita inovarea, a aborda aspecte economice, sociale și de mediu relevante.

„Regiunea Centru este una dintre cele mai dinamice în ceea ce privește proiectele de dezvoltare durabilă, iar unul dintre motoarele principale este un incubator de afaceri pe care am avut ocazia să îl inaugurez în 2006. Peste 60 de proiecte europene au fost implementate de atunci de către diversele entități care s-au alăturat acestei inițiative.

Tot în cadrul unui proiect finanțat din bani europeni, am inaugurat un hub de bio-economie. Această ramură se referă la dezvoltarea economică bazată pe folosirea responsabilă a materiilor prime. Foarte importante sunt aplicarea principiilor sustenabilității și ale circularității, pe care le-am intergrat în Strategia și planul național privind economia circulară.

Avem parteneriate solide în această zonă pe care le vom dezvolta în continuare astfel încât să conturăm și o viziune națională privind economia circulară precum au și alte state dezvoltate. Un exemplu aplicat este modul în care ar trebui să folosim biomasa astfel încât să devină o alternativă eficientă economic și mai prietenoasă cu mediul decât majoritatea combustibililor folosiți în prezent”, a spus Borbely Laszlo.

Foi de parcurs

În cadrul proiectului CEE2ACT vor fi înființate 10 HUB-uri (Centre naționale pentru bioeconomie (National Bioeconomy Hubs – NBH). HUB-urile sunt platforme care au ca scop reunirea părților interesate relevante prin intermediul unor ateliere de lucru, sesiuni de formare, forumuri și alte activități, care promovează schimbul de idei și elaborarea în comun a foilor de parcurs naționale pentru bioeconomie.

Rolul acestor HUB-uri este să elaboreze un set de foi de parcurs la nivel național pentru strategiile de bioeconomie în 10 țări: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Grecia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Membrii Hub-ului:

• Responsabili de politici și factori de decizie

• Administratori publici

• Actorii lanțurilor valorice bazate pe bioeconomie (sectorul primar, sectorul industrial și sectorul deșeurilor)

• Investitori, IMM-uri

• Instituții de cercetare

• Mediul academic

• Organizații de mediu

• ONG-uri și organizații ale societății civile.

Ce este bioeconomia?

Termenul „bioeconomie” se referă la utilizarea resurselor biologice regenerabile (biomasă) de pe uscat și din mare, cum ar fi culturile, produsele forestiere, peștii, animalele și microorganismele, pentru a produce alimente, materiale și energie.

În aprilie 2023, Consiliul European a aprobat concluziile unui Raport al Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Strategiei UE în domeniul bioeconomiei și, totodată, au prezentat o serie de recomandări menite să contribuie la stimularea potențialului bioeconomiei în Europa. 

Concret, Consiliul consideră că oportunitățile oferite de bioeconomie promovează o Europă mai durabilă, mai competitivă și mai rezilientă, pe lângă stimularea zonelor rurale.

„Utilizarea biomasei pentru a produce alimente, materiale și energie poate contribui la stimularea comunităților rurale, la creșterea competitivității și la combaterea multora dintre provocările cu care se confruntă UE. Acestea sunt concluziile prezentate de miniștrii agriculturii cu privire la oportunitățile pe care le prezintă o bioeconomie durabilă și circulară pentru o Europă mai verde, mai echitabilă și mai competitivă”.

Miniștrii au analizat în special contribuția pe care ar putea-o avea fermierii și administratorii de păduri la promovarea unei bioeconomii circulare la nivelul UE. Aceștia au remarcat potențialul deșeurilor agroalimentare pentru producerea de bioresurse alternative, precum și cel al utilizării pentru irigații a surselor neconvenționale de apă. Ei au subliniat importanța sectorului forestier pentru bioeconomie și rolul gestionării durabile a pădurilor.

Biomasa, promovată în sate

Clusterul Green Energy derulează de câțiva ani proiectul intitulat BioRural (și platforma aferentă, BioVill), care au la bază utilizarea biomasei pentru încălzire. Ținta lor e „Un sat – un megawatt”.

„Vorbim despre independența energetică din punct de vedere termic, prin instalarea de centrale pe bază de tocătură de lemn. Este vorba despre clădirile publice, pentru început. Avem deja câteva cazuri, cel mai recent fiind Ghelința din județul Covasna.

La noi, în general, sezonul rece începe pe 15 septembrie și ține până la finele lui aprilie, începutul lunii mai. Deci sunt aproape 8 luni în care e nevoie de căldură. Trebuie ca pe timpul verii să colectezi deșeurile, resturile din lemn. Că doar vedem în toată țara cum arată localitățile… Am putea face curat! De-a lungul căilor ferate, pe malurile râurilor, în livezi. Nu există soluții pentru bradul de Crăciun, după Crăciun… Toate acestea se risipesc, deși sunt o sursă de energie.

Ca să convingem cât e de benefică această soluție, avem de luptat cu percepții.

Oamenii tratează crengile ca pe ceva ce trebuie abandonat, aruncat, nu ca pe o sursă de energie. Iar cel mai greu e să schimbi percepția.

Avem probleme și cu legislația. Pentru că acest deșeu, aceste resturi neînsemnate sunt legiferate ca lemnul! În loc să apreciezi și să simplifici procedurile pentru colectare, depozitare și transport… Aici e o luptă să demonstrăm că legea poate fi modificată, pentru că vorbim de mii de localități pentru care aceasta ar fi o soluție. E nevoie de consens… PNRR-ul vorbește despre biomasă undeva? Nu”, explica, acum ceva timp, pentru forestmania.ro, Vajda Lajos, președintele clusterului Green Energy.

ASFOR militează pentru utilizarea biomasei în producția de energie termică și electrică

Parlamentul European a adoptat, la 12 septembrie, cea de-a treia revizuire a Directivei privind Energia Regenerabilă. Conform acesteia, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în 2030 va fi de cel puțin 42,5 %.

„În contextul crizei energetice globale, o soluție viabilă pentru producția de energie electrică și termică este folosirea deșeurilor lemnoase provenite din activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului. Tocătura (biomasa) este o sursă locală de energie regenerabilă, așa cum este aceasta definită la nivelul Uniunii Europene”, spune președintele Asociației Forestierilor din România – ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă. De altfel, ASFOR a organizat în acest an mai multe evenimente pe tema biomasei, inclusive unul de prezentare a unui utilaj de tocat resturi vegetale.

Resurse și reciclare

Revenind la evenimentul de lansare a Bioeconomy Hub, trebuie spus că a cuprins și o expoziție a mai multor companii locale care produc obiecte din materiale naturale, din surse sustenabile – mobilier, de exemplu – sau din materiale reciclate.

Astfel, au fost prezentate genți din resturi de textile, piele sau hârtie, proiecte de case din lemn, mobilier din lemn masiv, corpuri de iluminat și jucării din carton etc.

Puteți afla mai multe despre proiectul CEE2ACT de pe site-ul lor, AICI.