Mai multe clădiri sau diverse construcții din lemn au fost selectate la ediția 2021 a Bienalei de Arhitectură. Smartware CLT Office Building, cea mai mare clădire de birouri construită din lemn la est de Viena, a câștigat premiul sponsorului.
Imobilul are 2.400 de metri pătraţi, găzduieşte 250 de angajaţi şi are un consum de energie de şapte ori mai mic comparativ cu o clădire din cărămidă şi beton.
„Simplitatea aparentă a volumelor, respectiv căldura materialelor se datorează printre altele sistemului constructiv CLT (Cross Laminated Timber), ales din considerente de flexibilitate structurală, rapiditatea punerii în operă și impactul redus asupra mediului. Acest sistem structural a permis dezvoltarea unor deschideri spațiale mari și a impus detalii specifice care satisfac exigențele normelor actuale de protecție la incendiu.
În contextul frământărilor globale legate de schimbările climatice, beneficiarul, întreaga echipă de proiectare și execuție și-au concentrat eforturile pentru a edifica o construcție certificata international la standardul de clădire cu consum redus de energie, de către PHI LOW ENERGY BUILDING, ID 6605”, se arată în prezentarea arhitecților pentru juriul Bienalei.
A costat 4 milioane de euro
Noul sediu al companiei româneşti Creatopy este singura clădire de birouri din România şi din Europa de Est care îndeplineşte standardele de casă pasivă, adică consumă de şapte ori mai puţină energie decât o construcţie clasică din cărămidă şi beton. Imobilul a costat patru milioane de euro şi a fost ridicat în timp record: 44 de zile.
Panouri fabricate în 4 zile
În total, s-au folosit 890 de metri cubi de lemn, adică 490 de copaci crescuţi complet – brad şi molid – ceea ce înseamnă circa 2 copaci pe utilizator, clădirea putând găzdui circa 250 de persoane. Materialul folosit se numeşte „CLT” (Cross-Laminated Timber adică panouri prefabricate din lemn încleiate pe două direcţii-nr) şi este produs din lipirea mai multor straturi de cherestea solidă sub formă de panouri. Cele 819 panouri din CLT folosite au fost fabricate în Austria, având lăţimi între 12 şi 28 de centimetri, până la cel mai mic detaliu pe computer. Patru zile a durat fabricarea panourilor, care au fost transportate în România în 25 de camioane. Asamblarea structurii de rezistenţă a fost realizată în 44 de zile de o echipă de zece oameni. Întreaga clădire, de la proiectare la execuţie, a fost gata în mai puţin de un an – adică de 2,5 ori mai repede decât o clădire obişnuită. În martie 2020, angajaţii companiei au început munca aici.
Un alt aspect luat în considerare la construirea clădirii a fost protejarea mediului.
„Ştiam că vreau să realizez o clădire de birouri din lemn, folosind CLT, care să fie în primul rând ecologică; Am avut în vedere şi bunăstarea echipei mele, deoarece cred că este unul dintre cele mai sănătoase birouri în care poţi lucra”, a susţinut Gabriel Ciordas, fondator şi CEO la Creatopy, beneficiarul prioiectului.
1.424 de tone de CO2 economisit
Impactul asupra mediului depinde foarte mult şi de materialele folosite. „Dacă fabrici beton arunci în atmosferă cam 800 de kilograme de CO2 pentru fiecare metru cub de beton. La metal, arunci în natură cam două tone de CO2 per metru cub. La CLT ai înmagazinat 600 de kilograme de CO2, deoarece copacul prin creştere absoarbe CO2. Asta pentru că pentru fiecare copac tăiat, se plantează alţi patru în loc, dacă aplici strategii sustenabile de dezvoltare a unei păduri”, a explicat, pentru adevărul.ro, arhiectul clujean Marius Șoflete. Astfel, folosind o structură din lemn s-au economisit 1.600 de kilograme de CO2 pe metru cub comparativ cu o clădire din beton şi cărămidă, ceea ce duce la un total de 1.424 de tone de CO2 economisit în întregul proces de construcţie. În plus de aceasta, fundaţia nu este din beton, ci conţine 2.000 de metri cubi de sticlă din spumă reciclată. De asemenea, clădirea este alimentată de electricitate şi, folosind acest tip de sursă de energie, se economisesc până la 12 tone de dioxid de carbon în atmosferă în fiecare an, doar pentru încălzirea în sezonul rece.
Deciziile pe care le luăm în prezent vor influenţa planeta pe care o lăsăm generaţiilor viitoare
Costurile de energie pentru încălzire/răcire sunt de 8.660 de lei pentru toată clădirea de 2.380 de metri pătraţi utili pe an, adică 3,64 lei pe metru pătrat de suprafaţă utilă pe an”, explică Şoflete, care subliniază că aici nu intră energia consumată pentru funcţionarea calculatoarelor şi a altor aparate folosite la munca angajaţilor. Şoflete a mai menţionat că acoperişul va fi acoperit cu vegetaţie, astfel că nu se va încinge vara. De asemenea, fiind din lemn, pereţii din interiorul clădirii nu vor avea nevoie de finisaje.
Clădirea a costat circa 4 milioane de euro, în timp ce o clădire construită clasic s-ar ridica la circa 2 milioane de euro, susţine Şoflete. „A fost mai costisitor proiectul şi din cauza faptului că s-a ales ca toată clădirea să fie la parter, această decizie a fost luată de proprietar din motive de confort, dorind ca toţi angajaţii să lucreze la acelaşi nivel”, explică inginerul clujean. De asemenea, s-a acordat foarte multă atenţie la amenajarea părţii de exterior, detaliază el. Se pare că proprietarul Creatopy a fost mulţumit de ce a ieşit, motiv pentru care s-a început proiectare a încă trei astfel de clădiri în apropiere. „În crearea acestei noi case pentru noi, am vrut să inspirăm şi alte companii să facă acelaşi lucru – să aleagă sustenabilitatea faţă de câştigurile pe termen scurt, deoarece salvarea planetei noastre trebuie să fie un efort comun. Clădirile noastre ne vor supravieţui, iar deciziile pe care le luăm în prezent vor influenţa planeta pe care o lăsăm generaţiilor noastre viitoare”, a explicat Gabriel Ciordaş, fondatorul Creatopy.
Proiecte din lemn la Bienală
La Categoria Clădiri industriale, administrative, turistice și sport/loisir de la Bienala de Arhitectură au fost selectate mai multe construcții / clădiri din lemn. Printre ele, un pavilion de evenimente din Buziaș (Timiș), un pavilion de ski din Harghita, sau hotelul Cuibul din lemn din Râșnov, Brașov. Acesta a fost nu doar selectat, ci și nominalizat la premiul categoriei.
Sursa: Bienala de arhitectură, adevarul,ro